Rusia a finalizat testele pentru primul computer cuantic - experţii avertizează că tehnologia este încă la început

Rusia a finalizat testarea primului său computer cuantic de 70 de qubiţi, marcând un pas important în strategia sa de dezvoltare a tehnologiilor cuantice. Anunţul a fost făcut de Rosatom, compania nucleară de stat a Federaţiei Ruse, informaţia fiind transmisă de agenţia Xinhua. Sistemul a fost realizat de o echipă de cercetători de la Institutul de Fizică Lebedev (LPI) din Moscova şi a demonstrat funcţionarea sa într-un experiment de control, potrivit reprezentanţilor Rosatom. Testul validează progresele programului naţional rus de calcul cuantic, coordonat de compania de stat. „Experimentul confirmă capacităţile tehnice ale platformei şi reprezintă un rezultat important în cercetarea rusă din domeniul calculului cuantic”, au precizat oficialii LPI, subliniind că noul sistem deschide calea către aplicaţii industriale mai complexe.

• Un pas înainte într-o cursă globală extrem de competitivă

Calculul cuantic este considerat una dintre cele mai importante frontiere tehnologice ale secolului XXI. Spre deosebire de informatica clasică, care se bazează pe biţi cu două stări posibile (0 şi 1), computerele cuantice folosesc qubiţi - unităţi de informaţie care pot exista simultan în mai multe stări, datorită fenomenelor de superpoziţie şi entanglement. Aceste proprietăţi ar putea permite rezolvarea unor probleme extrem de complexe într-un timp incomparabil mai scurt decât în cazul computerelor convenţionale. În prezent, mari companii tehnologice precum Google, IBM şi Microsoft, alături de numeroase start-up-uri şi institute de cercetare, concurează pentru a dezvolta un computer cuantic fiabil şi scalabil, capabil de utilizare comercială.

• Perspective temperate de comunitatea ştiinţifică

În pofida anunţurilor optimiste, experţii avertizează că tehnologia cuantică se află încă într-o fază incipientă. Michel Devoret, fizician francez şi laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 2025 pentru cercetările sale în domeniul cuanticii, a comparat stadiul actual al calculului cuantic cu începuturile informaticii clasice.

„Eu văd acest moment exact ca evoluţia electronicii clasice. Suntem cu adevărat la începutul unei noi tehnologii”, a declarat Devoret, în cadrul unei mese rotunde dedicate cuanticii, organizată de Google, companie pentru care este director ştiinţific al diviziei Quantum AI, potrivit AFP. El a amintit că primele computere clasice, bazate pe tuburi cu vid, ocupau camere întregi şi consumau cantităţi uriaşe de energie, în timp ce astăzi miliarde de tranzistori pot fi integraţi pe un singur cip. „Va exista o evoluţie absolut similară şi în cazul circuitelor cuantice”, a subliniat cercetătorul.

• Provocări majore: scalarea şi corectarea erorilor

Deşi potenţialul este considerabil, obstacolele tehnice rămân semnificative. Potrivit lui Devoret, pentru aplicaţii cu adevărat revoluţionare, în special în chimie şi ştiinţa materialelor, ar fi necesare computere cuantice cu aproximativ un milion de qubiţi. „Nu există niciun principiu fundamental al naturii care să stea în calea acestui proiect. Sunt foarte optimist. Dar, din punct de vedere tehnic, există multe lucruri care trebuie încă înţelese şi îmbunătăţite”, a precizat el. În prezent, sunt explorate mai multe direcţii tehnologice, inclusiv circuite supraconductoare, ioni prinşi, atomi neutri şi sisteme bazate pe spin, fiecare cu avantaje şi limitări proprii. De exemplu, în cazul circuitelor supraconductoare, una dintre dificultăţi este gestionarea numărului foarte mare de conexiuni necesare pentru controlul qubiţilor.

Institutul de Fizică Lebedev a anunţat că Rusia îşi propune să dezvolte, până în 2030, computere cuantice de dimensiuni medii, capabile să rezolve probleme industriale reale. Strategia include utilizarea unor mecanisme eficiente de corectare a erorilor şi a unor algoritmi cuantici complecşi, esenţiali pentru stabilitatea şi fiabilitatea calculelor. Deşi sistemul de 70 de qubiţi nu rivalizează încă cu cele mai avansate prototipuri dezvoltate în Occident, anunţul Rosatom indică intenţia Moscovei de a rămâne un actor relevant într-un domeniu considerat strategic pentru securitatea economică şi tehnologică globală.