ANALIZĂ XTB, Radu Puiu: Câştigarea Cupei Mondiale alimentează şi euforia pieţei bursiere? La ce se poate aştepta Spania?

Spania a câştigat Cupa Mondială 2026, la 16 ani după primul titlu mondial, anunţă un comunicat de presă al XTB, remis redacţiei. Odată cu revenirea echipei pe aceste culmi, reapare aceeaşi întrebare: poate victoria să stimuleze piaţa bursieră a unei ţări? Potrivit lui Radu Puiu, analist financiar XTB România, logica pare simplă aici, pentru că milioane de oameni se bucură, optimismul creşte, încrederea consumatorilor se îmbunătăţeşte, iar companiile se bucură de o expunere mediatică enormă. Totuşi, pieţele bursiere funcţionează după alte reguli.

Bilanţul este diferit, dacă ne uităm la cum au evoluat pieţele din ţările câştigătoare ale Cupei Mondiale în acest secol: trei dintre cele şase campioane au înregistrat creşteri, iar celelalte trei au încheiat cu pierderi. Cea mai bună performanţă s-a înregistrat după Cupa Mondială din 2022 din Qatar, când indicele argentinian a avansat cu 2,34% după victoria echipei Albiceleste. La polul opus, Brazilia a înregistrat cea mai slabă reacţie, cu o scădere de 2,21% după câştigarea turneului din 2002. Între cele două extreme există o diferenţă de 4,55 puncte procentuale, ceea ce reflectă faptul că fiecare Cupă Mondială a fost condiţionată de un context economic complet diferit.

Nici în Spania nu s-a înregistrat o sărbătoare pe piaţa bursieră după ce a câştigat primul titlu mondial. După ce echipa naţională a câştigat Cupa Mondială din 2010 în Africa de Sud, indicele Ibex 35 a scăzut cu 0,68% în sesiunea următoare. Datele arată, aşadar, că victoria poate ridica moralul unei ţări, dar de obicei nu este suficientă pentru a modifica aşteptările investitorilor.

Prima reacţie completă a pieţei spaniole la succesul din 2026 va putea fi evaluată după încheierea primei şedinţe de tranzacţionare de după finală. Indiferent de evoluţia indicelui, experienţa ediţiilor anterioare arată că o singură sesiune bursieră nu este suficientă pentru a identifica un efect economic durabil al victoriei, punctează Radu Puiu.

Cum s-au descurcat pieţele din statele câştigătoare?

Dacă extindem orizontul la douăsprezece luni, performanţa medie a pieţei bursiere din ţările campioane se îmbunătăţeşte. Cu excepţia cazului Argentinei, al cărei indice a fost puternic distorsionat de inflaţia ridicată şi de deprecierea peso-ului, principalii indici au înregistrat o reevaluare medie de 9,8% în cursul anului care a urmat câştigării Cupei Mondiale.

Cea mai bună performanţă a fost înregistrată de Germania. Indicele german DAX a avansat cu 18,8% în cele douăsprezece luni care au urmat Cupei Mondiale din 2014 din Brazilia. Au urmat Brazilia (+16,5%) şi Italia (+15,4%). Pe de altă parte, Spania a fost singura ţară europeană care a încheiat anul pe minus, cu o scădere de 4,5%, afectată de agravarea crizei datoriei suverane din Zona Euro, deşi, dacă luăm în calcul dividendele, ar fi înregistrat totuşi o creştere în acea perioadă.

Aşadar, trei dintre cele patru mari pieţe dezvoltate au încheiat anul următor cu creşteri de două cifre. Spania a fost singura excepţie, afectată de criza datoriei suverane.

Spania a câştigat Cupa Mondială din 2010 în cel mai prost moment economic

Dacă există o ţară care demonstrează că succesul sportiv nu se traduce întotdeauna în succes pe piaţa bursieră, aceea este Spania. Echipa naţională a câştigat prima Cupă Mondială din istoria sa pe 11 iulie 2010, după ce a învins Olanda într-una dintre cele mai memorabile nopţi din istoria sportului spaniol. Cu toate acestea, în timp ce milioane de oameni sărbătoreau golul istoric al lui Andres Iniesta, pieţele au început să-şi îndrepte atenţia către o problemă mult mai importantă: sustenabilitatea datoriei suverane a mai multor ţări europene.

Cu doar câteva săptămâni înainte, Grecia avusese nevoie de primul său plan de salvare financiară, iar investitorii începeau să pună la îndoială capacitatea altor ţări sudice de a se finanţa pe pieţe. Spania se număra printre acestea. Deficitul public ridicat, fragilitatea sistemului financiar şi spargerea bulei imobiliare au determinat ca atenţia investitorilor să se îndrepte rapid de la succesul sportiv către deteriorarea fundamentelor economice, arată analistul XTB România.

Deşi Ibex a reuşit să recupereze o parte din terenul pierdut în lunile care au urmat Cupei Mondiale şi a înregistrat o creştere de aproximativ 6% în următoarele trei luni, situaţia a ajuns să se deterioreze din nou. La un an după câştigarea Cupei Mondiale, principalul indice spaniol înregistra o scădere de aproape 4,5%, fiind singurul dintre marii campioni europeni ai secolului XXI care a încheiat anul următor pe minus.

Cu alte cuvinte, Cupa Mondială a schimbat istoria fotbalului spaniol, dar nu a reuşit să modifice cursul unei economii care, câteva luni mai târziu, urma să intre pe deplin în criza datoriilor suverane europene.

Bursa de valori ţine cont de beneficii, nu de goluri

Evoluţia principalelor companii spaniole arată, de asemenea, că şi comportamentul pieţei bursiere a ajuns să depindă mult mai mult de fiecare sector în parte decât de succesul naţionalei.

Reacţia imediată nu a fost, de asemenea, uniformă în rândul companiilor din Ibex. În prima sesiune de tranzacţionare de după finală, Grifols (+1,99%), Naturgy (+0,73%), Indra (+0,60%) şi Sacyr (+0,52%) s-au remarcat, în timp ce cele mai mari scăderi au fost înregistrate de CaixaBank (-2,07%), Bankinter (-1,91%), ArcelorMittal (-1,67%) şi Inditex (-1,43%). O dispersie care demonstrează încă o dată că investitorii au continuat să acorde o importanţă mult mai mare factorilor specifici ai fiecărei companii decât rezultatului sportiv în sine.

La un an după Cupa Mondială, cele mai bune rezultate au fost înregistrate de companii precum Sacyr (+81%), Grifols (+70%), Ferrovial (+49%) sau Inditex (+30%), în timp ce bănci precum Banco Sabadell (-35%), Santander (-24%), BBVA (-19%) sau companii imobiliare precum Colonial (-62%) au înregistrat cele mai mari scăderi.

Cupa Mondială poate genera un impuls emoţional pentru câteva zile, dar evoluţia cotaţiilor revine rapid la dependenţa de factori precum creşterea economică, ratele dobânzilor, politica monetară sau capacitatea companiilor de a-şi creşte profiturile, explică Radu Puiu.