APIA: Incertitudinea şi inacţiunea Guvernului cu Rabla Auto pun în pericol economia şi mobilitatea sustenabilă

Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România (APIA) atrage atenţia, cu fermitate, asupra consecinţelor grave generate de modul în care autorităţile au gestionat Programul Rabla Auto 2025. După suspendarea iniţială a programului, au urmat luni de ezitări, declaraţii publice contradictorii şi anunţuri neoficiale, fără decizii implementate şi fără consultarea reală a experţilor din industrie, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei. Acest haos decizional afectează nu doar companiile din sectorul auto şi consumatorii, ci şi statul român, care riscă să devină principalul pierzător prin pierderi economice şi ratarea obiectivelor de sustenabilitate.

Este esenţial să subliniem faptul că, în această perioadă de la instalarea noului Executiv, autorităţile nu au manifestat o reală dorinţă de consultare a specialiştilor din industria auto şi a asociaţiilor de profil, precum APIA pentru identificarea unor soluţii practice, eficiente. Deşi am demonstrat, în mod constant, de-a lungul anilor, că suntem un partener tehnic şi obiectiv al instituţiilor statului, APIA nu a fost, în mod real, implicată în luarea deciziilor recente privind suspendarea programului Rabla Auto 2025 sau reluarea acestuia într-o altă formulă. Lipsa unui dialog autentic între Guvern şi mediul de specialitate din România, în ciuda câtorva aşa zise „întâlniri de lucru” bifate, riscă să amplifice efectele negative asupra industriei şi consumatorilor şi chiar a bugetului de stat pe care încercăm ”să îl salvăm”.

Fără Rabla, statul îşi sabotează propria economie

Suspendarea Rabla Auto 2025 vine după o întârziere record în lansarea programului - de peste 5 luni - şi o etapizare haotică a sesiunilor, care a creat confuzie, frustrare şi incertitudine în rândul beneficiarilor. Anunţul suspendării, făcut cu mai puţin de 24 de ore înainte de demararea etapei destinate persoanelor fizice, compromite încrederea în continuitatea şi predictibilitatea politicilor publice din România.

Analiza APIA asupra impactului unei posibile anulări a programului, bazată pe datele de piaţă, pe evoluţia Rabla din ultimii ani şi pe creşterea valorii ecotichetelor anunţate pentru 2025, arată că programul Rabla Auto reprezintă atât un instrument crucial în procesul de reducere a poluării şi de creştere a siguranţei în trafic, prin casarea a peste 1.010.000 de vehicule vechi în cei 20 de ani de funcţionare, cât şi un vector de dezvoltare economică.

În 2024, statul român a investit 288 de milioane de lei în Rabla Plus, dintr-un buget total de 1 miliard de lei, care nu a fost epuizat, dar a încasat peste 664 de milioane de lei doar din TVA-ul aferent celor 10.707 de autoturisme electrice finanţate, respectiv 1.493 autoturisme plug-in hibrid. A rezultat un câştig net de 375 de milioane de lei - fără să includem alte venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă.

În paralel, prin Rabla Clasic, statul a oferit 300 de milioane de lei sub formă de subvenţii pentru 17.534 de autoturisme şi a încasat, în schimb, aproximativ 355 de milioane de lei din TVA, cu un câştig net de peste 55 de milioane de lei.

În total, doar din TVA-ul generat de cele două programe, fără a include alte venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă, statul a încasat peste 1 miliard de lei. În 2025, această sursă de venit este serios pusă în pericol, în contextul în care Programul Rabla Auto se află într-un blocaj prelungit: există doar declaraţii televizate ale Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, fără nicio acţiune legislativă concretă şi fără un calendar oficial de relansare. Lipsa de claritate şi predictibilitate riscă să anuleze complet beneficiile financiare şi de mediu ale programului.

„Din păcate, fără să realizeze, statul român riscă să devină principalul pierzător al acestei curse de înnoire a parcului auto, prin blocajul creat de lipsa deciziilor oficiale şi a acţiunilor legislative concrete privind Programul Rabla Auto 2025. Nu vorbim doar despre pierderea încrederii consumatorilor şi a companiilor în coerenţa guvernamentală, ci şi despre ratarea unor încasări semnificative la bugetul de stat, într-un moment critic pentru economie. Doar din TVA-ul generat de acest sector-cheie, care contribuie cu peste 13% la PIB-ul României, statul ar fi putut încasa sume considerabile - pierderea acestor venituri este o consecinţă directă a indeciziei şi lipsei de predictibilitate”, explică Dan Vardie, Preşedinte APIA.

Este important de reamintit că, Programul Rabla nu reprezintă un ajutor acordat industriei auto, ci un instrument de interes public cu rol esenţial în protejarea mediului şi a calităţii vieţii cetăţenilor, prin retragerea din circulaţie a maşinilor vechi, poluante şi nesigure şi înlocuirea lor cu vehicule moderne, cu emisii reduse, echipate cu tehnologii actuale şi sisteme de siguranţă performante (ADAS). Obiectivul principal al Programului Rabla Auto este creşterea siguranţei rutiere şi reducerea poluării, în concordanţă cu standardele şi angajamentele europene asumate de ţara noastră, iar organizarea acestuia se bazează pe fonduri provenite din certificate de emisii CO2, destinate a fi folosite exclusiv în proiecte de mediu, aşa cum a afirmat însăşi doamna Diana Buzoianu, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Realitatea anului 2025 este alarmantă: în primele 6 luni ale anului, înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu -21,8% faţă de perioada similară a anului trecut, conform analizei APIA. Segmentul maşinilor pur electrice - care ar fi trebuit să beneficieze cel mai mult de sprijinul statului, conform obiectivelor asumate la nivel naţional şi european de România - se prăbuşeşte cu -44,3% în perioada ianuarie - iunie 2025, faţă de acelaşi interval din 2024, ceea ce ne plasează pe penultimul loc la capitolul electromobilitate (conform raportului realizat de ACEA - Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile). Şi piaţa europeană, în prima jumătate a lui 2025, înregistrează o uşoară scădere, de -0,9% în totalul înmatriculărilor de autoturisme faţă de 2024, iar media înmatriculărilor de maşini pur electrice este de +24,9% în comparaţie cu 2024, conform aceluiaşi raport ACEA.

Rabla Auto, un program de siguranţă naţională

În paralel cu scăderile dramatice în vânzarea maşinilor noi, piaţa second-hand înfloreşte: cu un salt de +19,5% în primele şase luni ale anului faţă de 2024, înmatriculările de vehicule rulate ajung la 193.549 de unităţi, faţă de 161.955 în aceeaşi perioadă din 2024. Dintre acestea, un procent semnificativ, de peste 65% reprezintă maşini mai vechi de 10 ani - vehicule complet depăşite tehnologic, care nu respectă nici măcar standardele minime ADAS, acum obligatorii la nivel european şi care pun în pericol atât viaţa pasagerilor, cât şi a celorlalţi participanţi la trafic.

Pe fondul acestor dezechilibre, APIA avertizează că România se îndepărtează periculos de obiectivele asumate prin PNRR, Green Deal, pachetul ”Fit for 55” şi de strategia UE pentru „Vision Zero” (obiectivul de zero decese şi răni grave pe drumurile europene până în 2050).

De asemenea, conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România s-a angajat să implementeze, începând cu 1 ianuarie 2026, un nou sistem de impozitare a autovehiculelor bazat pe principiul „poluatorul plăteşte”, în linie cu practicile din celelalte state membre ale Uniunii Europene şi cu directivele europene privind tranziţia verde.

Acest mecanism este esenţial pentru ca programe precum Rabla Clasic şi Rabla Plus să funcţioneze eficient şi coerent. Subvenţionarea maşinilor noi, cu mai puţine emisii, trebuie dublată de o descurajare fiscală clară a celor vechi şi poluante, pentru a asigura echilibrul dintre stimulente şi responsabilitate.

În sprijinul acestui obiectiv, APIA a elaborat o propunere concretă de reformă fiscală auto, care ţine cont atât de cerinţele de mediu, cât şi de realităţile sociale din România. Propunerea se bazează pe principiul „poluatorul plăteşte”, fiind structurată în funcţie de cilindreea motorului, vechimea autovehiculului şi nivelul emisiilor de CO₂, dar include şi o componentă socială, adaptată la nivelul de venit al contribuabilului. Astfel, sistemul ar fi nu doar ecologic şi eficient, ci şi echitabil.

Conform estimărilor APIA, implementarea acestui mecanism ar putea aduce aproximativ 17 miliarde de lei suplimentar la bugetul de stat, reprezentând o sursă sustenabilă de finanţare pentru investiţii publice, infrastructură şi tranziţia către mobilitate curată.

Dan Vardie, Preşedinte APIA, subliniază:

„În mod regretabil, actualul Executiv menţine o abordare caracterizată prin promisiuni fără concretizare în ceea ce priveşte sectorul auto şi mobilitatea sustenabilă. Deşi, oficial, s-a afirmat că în luna iulie se va lua o decizie privind „Pachetul 2” care ar fi trebuit să conţină şi concluzia privind viitorul Programului Rabla Auto 2025, realitatea arată că aceste anunţuri au rămas doar la nivelul declaraţiilor media, fără a fi urmate de documente oficiale şi de acţiuni concrete. Mai mult, informaţiile comunicate public în presă şi în social media, inclusiv de către doamna Ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, sunt mesaje neoficiale, incomplete, vizând doar anumite laturi ale sesiunii pentru persoanele fizice, în timp ce nu există nicio clarificare privind sesiunile destinate persoanelor juridice şi UAT-urilor, două etape deja demarate de AFM, unde se depuseseră dosare şi procedurile erau în derulare.

Fiecare categorie de beneficiari are un rol esenţial în eficienţa programului, iar reluarea trunchiată a Rabla Auto 2025, într-o formulă diferită de prevederile Ghidului de finanţare asumat, va genera efecte negative majore, amplificate de timpul extrem de scurt rămas până la finalul anului 2025 pentru eventuala reluare a programului.”

În concluzie, APIA solicită autorităţilor să repornească Programul Rabla Auto 2025 şi să îşi asume responsabilitatea nu doar pentru stabilitatea economică şi socială a unei industrii strategice, ci şi pentru protejarea mediului şi reducerea poluării în marile oraşe. Industria auto contribuie direct la tranziţia României către mobilitate curată şi îndeplinirea obiectivelor europene privind reducerea emisiilor şi creşterea siguranţei rutiere. Politicile publice deja asumate nu pot fi ajustate de la o lună la alta, în funcţie de crize politice sau constrângeri temporare. România are nevoie de predictibilitate şi de măsuri sustenabile care să stimuleze încrederea tuturor actorilor din piaţă - de la cetăţean şi autorităţi locale, până la investitori şi producători - pentru a construi un viitor mai sigur şi mai puţin poluant.