ASTĂZI:Consiliul Uniunii Europene a adoptat concluziile despre diplomaţia climatică şi energetică

Autorităţile de la Bucureşti trebuie să întocmească şi să trimită oficialilor de la Bruxelles o strategie pe termen lung privind reducerea emisiilor de carbon, înainte de Conferinţa de la Glasgow care va avea loc în luna noiembrie, se arată într-o decizie de ieri a Consiliului UE.

Consiliul recunoaşte că schimbările climatice reprezintă o ameninţare existenţială pentru umanitate. Acesta constată că acţiunea globală în materie de schimbări climatice nu este încă suficientă pentru a atinge obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris şi ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, potrivit unui comunicat de presă al CE.

Diplomaţia energetică a UE va descuraja investiţii suplimentare în proiecte de infrastructură pe bază de combustibili fosili în ţările terţe, cu excepţia cazului în care acestea sunt aliniate la o cale ambiţioasă de neutralitate climatică şi va sprijini eforturile internaţionale de reducere a impactului asupra mediului.

Consiliul solicită, de asemenea, o eliminare treptată la nivel mondial a cărbunelui în producţiile de energie şi va lansa şi sprijini iniţiativele internaţionale de reducere a emisiilor de metan.

Consiliul recunoaşte că, deşi Europa dă dovadă de leadership şi oferă un exemplu prin intensificarea angajamentelor sale interne, este urgentă o acţiune globală colectivă şi decisivă.

Consiliul invită toate părţile să consolideze contribuţiilor de la nivel naţional şi să prezinte strategii de dezvoltare pe termen lung a emisiilor reduse cu mult înainte de cea de-a 26-a Conferinţă a părţilor de la Glasgow, în noiembrie 2021.

Consiliul ia act, de asemenea, de legătura intrinsecă dintre schimbările climatice şi securitate şi apărare, precum şi necesitatea de a consolida şi de a integra activitatea privind legătura dintre climă şi securitate, în special în sprijinul activităţilor ONU.

Concluziile confirmă angajamentul continuu al UE de a extinde în continuare mobilizarea finanţării internaţionale împotriva schimbărilor climatice, inclusiv a practicilor de finanţare durabilă, ca o contribuţie la tranziţia către neutralitatea climatică. Consiliul constată, în acest context, că UE este cel mai mare contribuitor la finanţarea climei publice, după ce şi-a dublat contribuţia faţă de cifra din 2013 la 23,2 miliarde EUR în 2019.

Consiliul subliniază că diplomaţia energetică a UE va viza, ca obiectiv principal, accelerarea tranziţiei energetice globale, promovând, printre altele, eficienţa energetică şi tehnologiile regenerabile.

Diplomaţia energetică a UE va descuraja investiţii suplimentare în proiecte de infrastructură pe bază de combustibili fosili în ţări în curs de dezvoltare, cu excepţia cazului în care acestea sunt aliniate la o cale ambiţioasă de neutralitate climatică şi va sprijini eforturile internaţionale de reducere a impactului asupra mediului şi a gazelor cu efect de seră. infrastructura existentă a combustibililor fosili.

UE a contat pentru 8% în scăderea emisiilor globale. Aşadar, Consiliul solicită o abordare globală colectivă pentru menţinerea creşterii temperaturii medii globale la mai puţin de 2° C.

UE mai îndeamnă ţările să alinieze strategiile lor de promovare a comerţului, finanţelor, ajutoarelor şi investiţiilor străine cu strategia climatică şi angajamentele Acordului de la Paris.