CORESPONDENŢĂ DIN DANEMARCA Geopolitica, schimbările climatice şi inegalitatea rescriu viitorul energiei globale

Într-o lume aflată într-o transformare accelerată, frontierele energiei, tehnologiei şi geopoliticii se estompează sub presiunea unui viitor incert, au afirmat participanţii la Innovation Summit, eveniment care a avut loc în 22 şi 23 octombrie la Copenhaga, în Danemarca, sub egida grupului Schneider Electric.

În deschiderea celei de-a doua zile a summitului, Fatih Birol, directorul executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), a afirmat: „Umbra întunecată şi lungă a geopoliticii se află peste tot în domeniul energiei. În mod normal, nu vorbesc despre geopolitică, dar astăzi nu poţi înţelege energia fără ea”.

Declaraţia, rostită cu gravitatea unui avertisment, a dat tonul unei dezbateri dominate de realismul crunt al lumii energetice contemporane, o lume în care siguranţa, sustenabilitatea şi echitatea devin tot mai greu de echilibrat.

Fatih Birol a descris, cu precizia unui arhitect al energiei globale, cele trei mari provocări ce definesc prezentul: securitatea energetică, schimbarea climatică şi inegalitatea accesului la resurse.

„Securitatea energetică a fost întotdeauna dictată de contextul geopolitic. Astăzi nu mai este vorba doar despre petrol şi gaze. Mineralele critice, lanţurile de aprovizionare, infrastructura de transport devin noile fronturi ale acestei lupte”, a spus directorul executiv al AIE, adăugând: „Nu poţi pune toate ouăle într-un singur coş. Diversificarea este regula numărul unu a securităţii energetice”.

Schimbările climatice, a subliniat Fatih Birol, rămân o contradicţie dureroasă între realitate şi acţiune: „Anul trecut a fost cel mai fierbinte din istorie. Vedem valuri de căldură, secete, inundaţii, fenomene extreme tot mai frecvente, iar atenţia politică globală faţă de această criză este în declin. În mod normal, impactul ar trebui să aducă mai multă acţiune, dar nu se întâmplă”.

• Reţelele, veriga slabă a erei electrice

El a precizat că, în faţa acestei inerţii, cifrele devin argumentul suprem: „Datele câştigă întotdeauna. În ultimii zece ani, cererea globală de energie a crescut, dar cererea de electricitate a crescut de două ori mai repede. În următorii zece ani, va creşte de şase ori mai mult decât cererea totală de energie. Intrăm, fără îndoială, în era electricităţii”.

Dar această eră, avertizează Fatih Birol, aduce cu sine presiuni colosale: „Un centru de date de dimensiuni medii consumă cât un oraş de 100.000 de locuitori. Inteligenţa artificială, aparatele de aer condiţionat, maşinile electrice - toate împing cererea de electricitate la un nivel fără precedent”. În acest context, reţelele devin „veriga slabă” a lanţului energetic global. „Problema numărul unu nu mai este generarea, ci transportul. Investiţiile în infrastructura de transport şi distribuţie ar trebui să fie de patru ori mai mari decât cele în centralele electrice, dacă vrem un sector energetic durabil”, a spus directorul executiv al AIE.

Tonul său a devenit mai critic când a privit spre Europa, continentul care, în opinia sa, „a făcut trei greşeli mari: s-a bazat prea mult pe o singură sursă de energie, a întors spatele energiei nucleare şi a abandonat inovaţia în domeniul energiei solare; azi, 90% din panourile solare sunt fabricate în China”. Totuşi, Fatih Birol a adăugat o notă de speranţă: „Europa rămâne cea mai mare piaţă unică, un centru de inovaţie. Dacă va îmbrăţişa era electricităţii, va redobândi un avantaj strategic uriaş”.

• Republica Moldova, gata să devină laborator al tranziţiei energetice

În contrast, vocea Cristinei Pereteatcu, secretar de stat în Ministerul Energiei din Republica Moldova, a adus o perspectivă a unei ţări mici aflate la intersecţia marilor forţe.

„Pentru noi, geopolitica a fost, paradoxal, o şansă. În 2022, când a început războiul din Ucraina, am reuşit să ne deconectăm de la sistemul rusesc şi să ne conectăm la ENTSO-E. A fost un pas spre Europa şi un moment de redefinire a identităţii noastre energetice”, a spus Cristina Pereteatcu, care a precizat că a urmat un proces anevoios, dar transformator: „Am creat Ministerul Energiei, am început să diversificăm importurile, să producem energie regenerabilă, să ne racordăm la pieţele europene. Suntem în plin proces de construire a infrastructurii, pentru că, deşi suntem conectaţi, rămânem vulnerabili”.

În ceea ce priveşte fragilitatea structurală a ţării sale, secretarul de stat din Ministerul Energiei din Republica Moldova a spus: „Peste 50% din energia noastră este irosită în clădiri. Am moştenit o arhitectură din beton, o moştenire sovietică ce devine o povară economică. Eficienţa energetică este prioritatea numărul unu, dar este costisitoare”.

În ciuda constrângerilor, Republica Moldova a ales o cale curajoasă spre inovaţie, potrivit reprezentantei Ministerului Energiei de la Chişinău: „Suntem singura ţară din Europa cu o lege care promovează inovaţiile în energie prin sandbox-uri. Invităm cercetătorii şi companiile să testeze tehnologii curate, pentru că nu suntem atât de birocratici ca Uniunea Europeană”.

Cristina Pereteatcu a descris şi cea mai dificilă parte a tranziţiei: „Timp de ani de zile, oamenii au fost obişnuiţi să creadă că energia este ieftină. Acum trebuie să le explicăm că nu este, că trecem printr-o perioadă de tranziţie, că implementăm energii regenerabile şi digitalizăm reţelele, dar totul cere timp şi investiţii”.

Ea a precizat că Republica Moldova „organizează primele licitaţii pentru capacităţi mari de energie solară şi eoliană, construieşte interconexiuni cu România şi îşi propune să devină parte integrantă din piaţa europeană” şi a adăugat: „Provocarea este să facem energia accesibilă tuturor şi să menţinem competitivitatea într-o ţară aflată lângă un război. Pacea noastră este fragilă, dar ne dezvoltăm, inovăm şi mergem înainte”.

• Industria inteligentă - puntea dintre om, tehnologie şi energie

Caspar Herzberg, CEO-ul AVEVA, a adus în discuţie dimensiunea digitală a acestei revoluţii energetice. „Trăim trei mega-tendinţe: ascensiunea inteligenţei artificiale, noul peisaj energetic şi multipolaritatea geopolitică. AI se răspândeşte mai rapid decât orice tehnologie din istorie. Mai rapid decât internetul, mai rapid decât smartphone-urile, iar asta se întâmplă acum”.

CEO-ul companiei AVEVA a arătat cum aceste transformări rescriu fundamentul economiei globale: „Investiţiile în infrastructura de energie curată sunt deja de două ori mai mari decât cele în combustibili fosili. Chiar şi ţările exportatoare de petrol investesc masiv în energie solară. Mergeţi în Emiratele Arabe Unite, unde veţi întâlni un peisaj ce pare despreins din Războiul Stelelor, adică un deşert acoperit de panouri solare”.

Dar dincolo de spectacolul tehnologic, Caspar Herzberg a vorbit despre fragilitatea lumii moderne: „Suntem înconjuraţi de volatilitate. Sistemele tradiţionale sunt depăşite. Nu mai putem gestiona complexitatea exponenţială cu răspunsuri liniare. Business as usual nu este mai suficient. Soluţia? Inteligenţa industrială, o simbioză între date, AI şi factorul uman. Omul este în centru. Software-ul nu înlocuieşte omul, ci îl amplifică. Este fundaţia deciziilor mai bune, a vizibilităţii şi a execuţiei inteligente”.

Exemplele aduse de acesta sunt edificatoare. „Grupul Bayer a folosit sistemul nostru AVEVA PI pentru a analiza datele operaţionale din 27 de situri globale. Rezultatul? O creştere de 36% a producţiei şi o îmbunătăţire a eficienţei energetice cu 26%. Au produs mai mult cu mai puţină energie. În cazul ENEL, cea mai mare companie privată de energie regenerabilă din lume, soluţiile digitale au dus la o reducere a emisiilor echivalentă cu energia consumată de 50.000 de locuinţe. Menţinerea activelor regenerabile în funcţiune înseamnă mai puţin carbon. Aceasta este diferenţa dintre a vorbi despre sustenabilitate şi a o face”, a spus Caspar Herzberg.

Reprezentantul companiei AVEVA a trasat viziunea unei industrii care trebuie să se ridice la înălţimea epocii: „Nu poţi zbura în orb într-o furtună. Trebuie să conectezi tehnologia operaţională şi IT-ul, de la marginea reţelei până la cloud, pentru a lua decizii mai rapide şi mai inteligente. Este momentul nostru să construim infrastructura viitorului, să decarbonizăm industria, să facem energia mai curată, mai sigură, mai scalabilă”.

Prin prisma celor de mai sus, se conturează o imagine clară: lumea intră într-o nouă eră a electricităţii, iar supravieţuirea economică, ecologică şi socială depind de inteligenţă, cooperare şi curaj. Este un moment istoric în care, pentru prima dată, energia, tehnologia şi umanitatea trebuie să funcţioneze nu ca domenii separate, ci ca un singur organism global, viu şi interdependent.

„Datele câştigă întotdeauna”, a declarat Fatih Birol, dar a mai precizat că, dincolo de date, câştigă cei care ştiu să le transforme în decizii.