Papa le cere şcolilor să adopte tehnologia ”fără teamă”, dar cu discernământ

Papa Leon al XIV-lea a lansat un apel către instituţiile de învăţământ catolice din întreaga lume să îmbrăţişeze progresul tehnologic cu înţelepciune şi curaj, subliniind importanţa formării digitale a profesorilor şi a accesului echitabil la educaţie pentru toţi copiii, în special cei aflaţi în dificultate. Apelul a fost transmis prin scrisoarea apostolică „A trasa noi hărţi de speranţă”, publicată cu ocazia celebrării a 60 de ani de la declaraţia „Gravissimum educationis”, documentul Conciliului Vatican II care a redefinit misiunea educaţiei catolice în lume. Textele, difuzate de Vatican News şi agenţia EFE, conturează o direcţie clară pentru şcolile catolice: o educaţie ancorată în valori, dar deschisă la inovaţie şi la noile tehnologii.

• „Tehnologia face parte din planul lui Dumnezeu pentru creaţie”

Papa Leon al XIV-lea avertizează asupra riscului „tehnofobiei”, subliniind că respingerea progresului tehnologic contravine spiritului creştin al încrederii şi al creativităţii. „Atitudinea noastră faţă de tehnologie nu poate fi niciodată ostilă, deoarece progresul tehnologic face parte din planul lui Dumnezeu pentru creaţie. Important nu este instrumentul, ci modul în care îl folosim”, a scris pontiful. În viziunea sa, inteligenţa artificială şi mediile digitale trebuie orientate „spre protejarea demnităţii, dreptăţii şi muncii”, fiind puse în slujba omului, nu invers. Papa avertizează că „niciun algoritm nu poate înlocui ceea ce face educaţia umană: poezia, ironia, iubirea, arta, imaginaţia, bucuria descoperirii şi chiar învăţarea din greşeli ca oportunitate de creştere”.

• Universităţi fără ierarhii: „Mai puţine scaune, mai multe mese comune”

Documentul propune un nou model de educaţie universitară bazat pe dialog, simplitate şi comunitate. Pontiful îndeamnă universităţile catolice să depăşească rigiditatea ierarhică şi să promoveze colaborarea autentică: „Avem nevoie de mai puţine scaune şi de mai multe mese unde să putem sta împreună, fără ierarhii inutile, pentru a atinge rănile istoriei şi a căuta, în Spirit, înţelepciunea născută din viaţa popoarelor”. Papa reafirmă rolul fundamental al familiei în formarea copiilor, subliniind că şcoala catolică colaborează cu părinţii, nu îi înlocuieşte: „Datoria educaţiei, în special a educaţiei religioase, le revine părinţilor înaintea oricui altcuiva.” În acelaşi timp, papa critică abordarea comercială a educaţiei moderne, care tinde să reducă procesul educativ la criterii de eficienţă economică: „Acolo unde accesul la educaţie rămâne un privilegiu, Biserica trebuie să împingă uşile şi să inventeze căi, deoarece a-i pierde pe cei săraci echivalează cu a pierde şcoala însăşi.”

• Educaţia - antidot la frică şi diviziune

În finalul scrisorii, papa Leon al XIV-lea descrie educaţia drept „o misiune de reconciliere într-o lume fragmentată”, chemând comunităţile catolice să promoveze „limbajul nonviolent, punţile, nu zidurile”. „Educaţia catolică are sarcina de a reconstrui încrederea într-o lume marcată de conflict şi frică, amintindu-ne că suntem copii, nu orfani: din această conştientizare se naşte fraternitatea”, afirmă pontiful. Scrisoarea „A trasa noi hărţi de speranţă” este considerată de analişti una dintre cele mai importante intervenţii doctrinare ale papei Leon al XIV-lea în domeniul educaţiei, continuând tradiţia iniţiată de Conciliul Vatican II (1962-1965). Prin accentul pus pe formarea digitală a cadrelor didactice, includerea socială şi umanizarea tehnologiei, textul propune o sinteză între credinţă şi ştiinţă, adaptată provocărilor secolului XXI.