
Liderii europeni nu au ajuns la un acord privind utilizarea activelor financiare îngheţate ale Rusiei nici la ultima întâlnire la nivel înalt.
Decizia a fost blocată de Belgia, unde îşi au sediul depozitarul şi casa de compensare Euroclear, care a cerut mutualizarea riscurilor şi confiscarea activelor Rusiei deţinute în toate ţările UE.
După cum arată cotidianul belgian De Tijd, Comisia Europeană propune utilizarea unor active de circa 140 de miliarde de euro, aflate în custodia Euroclear, pentru garantarea unui împrumut similar acordat Ucrainei, astfel încât să fie evitată utilizarea noţiunii de "confiscare".
Ucraina va rambursa creditul doar dacă primeşte despăgubiri de război de la Rusia, însă opiniile care consideră realist un astfel de scenariu sunt inexistente.
În aceste condiţii, creditul acordat Ucrainei va ajunge în datoriile publice ale ţărilor UE. "Politicienii vin şi pleacă, iar multe ţări se confruntă cu o datorie publică extrem de mare. Dacă garanţiile suplimentare pentru Euroclear se dovedesc a fi prea mari, ele vor trebui, de asemenea, incluse în datoriile publice ale acelor ţări”, a precizat un oficial european pentru cotidianul belgian.
Creşterea datoriilor publice nu reprezintă, însă, partea cea mai importantă a problemei ridicate de eventuala confiscare a activelor financiare ale Rusiei. La fel cum nu sunt nici pierderile de peste 200 de miliarde de euro generate de o confiscare a activelor occidentale din Rusia.
Adevăratele implicaţii majore au fost descrise de ministrul apărării din Belgia. Theo Francken pare să înţeleagă mult mai bine adevăratele implicaţii ale confiscării activelor Rusiei depozitate la Euroclear decât marea majoritate a liderilor europeni, indiferent cum va descrisă şi denumită acţiunea.
"Problema este că acest lucru creează un precedent cu consecinţe colosale", a subliniat Francken într-un interviu televizat, iar apoi a avertizat că "aceasta este o ocazie de aur pentru blocul anti-occidental de a pune sub semnul întrebării întregul sistem al circulaţiei internaţionale a capitalului".
"Dacă devine clar că fondurile unui stat nu mai pot fi plasate în siguranţă nici măcar în instituţii care sunt, prin definiţie, neutre, cum ar fi Euroclear, cine va îndrăzni să o facă?", a mai întrebat ministrul belgian, iar apoi a amintit că "nici măcar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial nimeni nu a îndrăznit să efectueze o asemenea confiscare".
Theo Francken a mai declarat că Putin va considera confiscarea un act de război şi se va întoarce împotriva Belgiei, care va trebui să sufere consecinţe deosebit de dureroase. Tocmai din acest motiv şi autorităţile americane au declarat că nu vor participa la confiscarea activelor Rusiei.
"Belgia susţine din toată inima ucrainenii şi vom continua să o facem. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne pierdem minţile", a fost concluzia şi apelul ministrului apărării din Belgia.
Într-adevăr, problema fondurilor ruseşti îngheţate nu va deveni mai uşoară dacă se ajunge la un acord de mutualizare a riscurilor la nivelul UE, pentru că este mult mai mare şi are o natură complet diferită: va fi subminată grav arhitectura financiară globală în care instituţiile depozitare şi de compensare occidentale joacă un rol fundamental.
Confiscarea activelor ruseşti va conduce la evaporarea instantanee a încrederii, iar apoi va începe o fugă masivă a capitalurilor din Europa.
Aici trebuie amintit faptul că autorităţile de la Beijing construiesc în ritm alert alternative la Euroclear şi LMBA (London Bullion Market Association). Pe de altă parte, alternativa din China a sistemului SWIFT, Sistemul de Plăţi Interbancare Transfrontaliere (CIPS), se extinde rapid la nivel global, odată cu amploarea tot mai mare a decontărilor în yuani.
Date recente de la Financial Times arată că valoarea tranzacţiilor transfrontaliere în yuani derulate prin CIPS a crescut de la 8,66 trilioane în T4 2029, corespunzătoare unui volum al tranzacţiilor de 0,532 milioane, până la 45,94 trilioane de yuani în T2 2025, respectiv 2,1212 milioane de tranzacţii.
Deocamdată decizia de confiscare a activelor Rusiei a fost amânată până în decembrie, iar autorităţile europene au început să considere aplicarea unui Plan B.
"Opţiunea datoriei comune pentru a ajuta Ucraina va fi inclusă într-un document prezentat de Comisia Europeană în următoarele săptămâni", se arată într-o ştire de la Politico.
Cu alte cuvinte, "politicienii care vin şi pleacă" vor analiza trecerea directă la creşterea datoriilor publice naţionale prin emisiuni de obligaţiuni europene comune, adică tocmai varianta creditului acordat Ucrainei care ajunge în datoriile publice ale ţărilor UE dacă Rusia nu plăteşte despăgubiri.
În primii ani ai secolului al XIX-lea, diplomatul francez Charles Maurice de Talleyrand ar fi declarat, în urma răpirii şi executării unui ambasador de către guvernul francez, că acţiunea "a fost mai gravă decât o crimă; a fost o greşeală", deoarece demonstrează lipsa înţelepciunii şi a capacităţii de estimare a efectelor pe termen lung.
Probabil că Talleyrand ar folosi aceeaşi expresie şi în faţa unei decizii a liderilor europeni de a confisca activele financiare ale Rusiei. Din păcate, majoritatea largă a liderilor europeni probabil că nici nu ştie cine a fost Talleyrand.

















































Opinia Cititorului