Atacurile Houthi accentuează inflaţia în România

Atacurile asupra traficului comercial din Marea Roşie, atribuite rebelilor Houthi, introduc pentru România o presiune inflaţionistă suplimentară estimată la 0,1-0,2 puncte procentuale şi un cost economic anual de aproximativ 300-600 de milioane de euro, prin scumpirea transportului maritim şi a bunurilor importate din Asia, rezultă din agregarea datelor Eurostat privind structura importurilor, din evaluările Comisiei Europene referitoare la comerţul UE-Asia şi din informaţiile industriei maritime, potrivit Reuters şi Lloyd's List.

România este un importator net de bunuri manufacturate din Asia - în special echipamente electrice, electronice, componente industriale şi bunuri de larg consum -, iar o parte semnificativă a acestor fluxuri utilizează ruta Asia-Europa prin Canalul Suez, conform datelor Eurostat. În acest context, scumpirea transportului maritim se transmite direct în preţurile de import şi, ulterior, în inflaţia internă, mai ales într-o economie caracterizată de un deficit comercial structural, arată analizele Comisiei Europene.

Un nod geopolitic care perturbă comerţul mondial

Perturbarea care alimentează acest lanţ inflaţionist are loc într-unul dintre cele mai sensibile puncte ale economiei globale. Aproximativ 12% din comerţul mondial şi circa 30% din traficul global de containere tranzitează, în mod obişnuit, Marea Roşie şi Canalul Suez, potrivit datelor UNCTAD şi ale Autorităţii Canalului Suez, citate de Reuters. După intensificarea atacurilor asupra navelor comerciale, o parte majoritară a flotei containerizate a evitat această rută, redirecţionând transporturile pe la Capul Bunei Speranţe, relatează Lloyd's List.

Această ocolire prelungeşte durata transportului Asia-Europa cu 10-14 zile şi majorează costurile operaţionale cu 30-40% per voiaj, în principal din cauza consumului suplimentar de combustibil, conform estimărilor industriei citate de Bloomberg. În paralel, asigurătorii maritimi au reclasificat zona ca regiune de risc ridicat, iar primele suplimentare pentru tranzit au crescut până la 0,5-1% din valoarea navei, faţă de niveluri marginale anterior crizei, potrivit Lloyd's Market Association.

Transportul mai scump se vede în preţuri

Creşterea costurilor logistice nu rămâne limitată la companiile de shipping. Tarifele de transport containerizat pe ruta Asia-Europa au urcat de la 1.500-2.000 de dolari/TEU la 4.000-5.000 de dolari/TEU (TEU - unitate echivalentă de container de 20 de picioare, utilizată ca standard internaţional pentru măsurarea capacităţii şi tarifelor în transportul maritim), cu vârfuri temporare peste aceste niveluri, potrivit datelor citate de Financial Times. Această creştere este transferată gradual către importatori şi, ulterior, către consumatorii finali.

Banca Centrală Europeană arată, în evaluări citate de Reuters, că o majorare susţinută a costurilor de transport de această magnitudine poate adăuga 0,2-0,4 puncte procentuale la rata anuală a inflaţiei din zona euro, chiar şi în absenţa unui şoc energetic major. În acest context, statele aflate la periferia lanţurilor valorice europene resimt efectele mai rapid şi mai intens.

Cum se traduce şocul în economia românească

Pentru România, impactul este indirect, dar persistent. La un volum anual al importurilor de peste 120 de miliarde de euro, dintre care aproximativ 25% provin din Asia, o creştere a costurilor logistice cu 30-40% generează un cost suplimentar agregat estimat la 300-600 de milioane de euro pe an, pe baza datelor Eurostat şi a metodologiei utilizate de Comisia Europeană pentru evaluarea transmiterii costurilor de transport în preţuri.

Acest cost nu apare sub forma unei taxe explicite, ci este dispersat în economie: preţuri mai mari pentru bunuri importate, presiune asupra marjelor companiilor industriale şi deteriorarea poziţiei comerciale externe. Într-o economie cu spaţiu fiscal limitat şi cu o inflaţie deja sensibilă la şocuri externe, perturbarea din Marea Roşie funcţionează ca un amplificator, nu ca o cauză singulară, indică analizele Comisiei Europene.

Dincolo de episod: inflaţie geopolitică

Răspunsul militar occidental urmăreşte securizarea traficului maritim, însă operatorii economici îşi calibrează deciziile în funcţie de percepţia riscului, nu de declaraţiile politice. Atât timp cât capacitatea de perturbare rămâne activă, rutele comerciale vor continua să fie recalibrate, iar costurile suplimentare vor fi integrate structural în preţuri, potrivit evaluărilor industriei maritime citate de Reuters.

În acest sens, atacurile rebelilor Houthi nu reprezintă doar un incident de securitate regională, ci un exemplu concret al modului în care geopolitica reintroduce costuri sistemice într-o economie globală construită pe premisele transportului ieftin şi ale fluxurilor comerciale stabile. Inflaţia din România nu este determinată de evenimentele din Marea Roşie, dar este accentuată de acestea, iar atâta timp cât acest nod geopolitic rămâne instabil, economia românească va continua să importe nu doar bunuri, ci şi inflaţie geopolitică, transmisă prin lanţurile comerciale globale.