Aurul şi argintul revin pe creştere după prăbuşirea istorică

Aurul şi argintul şi-au revenit puternic marţi, după prăbuşirea istorică recentă de pe pieţele internaţionale, evoluţie care a impulsionat acţiunile companiilor miniere şi ETF-urile la nivel global, relatează news.ro.

Preţurile aurului şi argintului au revenit pe creştere după vânzările masive de la finalul săptămânii trecute, susţinând atât acţiunile miniere, cât şi fondurile listate care urmăresc evoluţia metalelor preţioase, potrivit news.ro.

Aurul spot a crescut cu 5,6%, până la 4.930,97 dolari uncia, în timp ce contractele futures au avansat cu 6,4%, la aproximativ 4.949 dolari uncia, notează news.ro.

Preţul spot al argintului a urcat cu peste 6%, la 84,29 dolari uncia, iar contractele futures au câştigat aproape 10%, marcând o revenire după declinul sever de luni, conform news.ro.

Evoluţiile vin după o prăbuşire de aproape 10% a aurului în ziua de vineri şi un colaps de 30% al argintului, cea mai gravă scădere zilnică a metalului alb din 1980 încoace, arată news.ro.

Acţiunile companiilor miniere au reacţionat pozitiv la revenirea preţurilor metalelor, cu aprecieri vizibile pe bursele europene, potrivit news.ro.

La Londra, titlurile Rio Tinto au crescut cu 2,2%, Anglo American cu peste 3%, iar Antofagasta cu 2,5%, în timp ce Fresnillo, cel mai mare producător de argint din lume, a avansat cu 3,1%, relatează news.ro.

În Statele Unite, ETF-urile legate de argint au înregistrat creşteri consistente, ProShares Ultra Silver fiind în urcare cu 15%, abrdn Physical Silver Shares cu 8,3%, iar iShares Silver Trust (SLV) cu 8,3%, potrivit news.ro.

Şi acţiunile companiilor americane de minerit au crescut semnificativ, Endeavour Silver, Coeur Mining, Hecla Mining şi First Majestic Silver consemnând avansuri cuprinse între 7,5% şi aproximativ 8%, notează news.ro.

Revenirea metalelor preţioase are loc în contextul în care investitorii reevaluează dacă prăbuşirea de săptămâna trecută a reprezentat un punct de cotitură structural sau o reacţie exagerată la factori pe termen scurt, arată news.ro.

Strategii Deutsche Bank apreciază că istoricul pieţei sugerează mai degrabă un şoc temporar, deşi amploarea vânzărilor ridică semne de întrebare privind poziţionarea investitorilor, potrivit news.ro.

Banca subliniază că nivelul ridicat al activităţii speculative nu explică pe deplin magnitudinea mişcărilor recente, menţionând că „ajustarea preţurilor a depăşit semnificaţia catalizatorilor”, conform news.ro.

Vânzările au fost alimentate de întărirea dolarului, de schimbările aşteptărilor privind conducerea Rezervei Federale după nominalizarea lui Kevin Warsh de către preşedintele Donald Trump, precum şi de reducerea poziţiilor înainte de weekend, relatează news.ro.

Atât Deutsche Bank, cât şi Barclays menţin o perspectivă constructivă asupra aurului, invocând incertitudinea geopolitică, politicile monetare şi diversificarea rezervelor ca factori de sprijin, potrivit news.ro.

Argintul rămâne însă mult mai volatil, reflectând atât statutul său dual de metal preţios şi industrial, cât şi participarea intensă a investitorilor de retail, notează news.ro.

Analistul eToro Zavier Wong afirmă că sentimentul investitorilor joacă un rol dominant pe termen scurt, dar subliniază că cererea industrială pentru argint este reală şi în creştere, conform news.ro.

O analiză publicată în luna ianuarie arată că cererea globală de argint ar putea ajunge la 48.000-54.000 de tone anual până în 2030, în timp ce oferta ar acoperi doar 62-70% din necesar, mai arată news.ro.

Sectorul solar ar putea consuma între 10.000 şi 14.000 de tone de argint pe an, adică până la 41% din oferta globală, potrivit news.ro.

„Acea cerere nu a dispărut. Vedem doar o accelerare excesivă, ceva obişnuit în perioadele de forţă ale argintului”, a concluzionat Zavier Wong, citat de news.ro.