Bombă ecologică cu ceas: războiul din Golf ameninţă un ecosistem unic

Ecosistemul marin extrem de bogat al Golful Persic se află sub o presiune fără precedent, pe fondul escaladării conflictului din regiune. Bombardamentele, atacurile asupra petrolierelor şi riscul unor deversări masive de hidrocarburi ameninţă mii de specii, multe deja vulnerabile, potrivit unei analize bazate pe date furnizate de AFP şi organizaţii internaţionale de mediu. Deşi pare o zonă relativ limitată geografic, Golful Persic găzduieşte o biodiversitate impresionantă: peste 2.000 de specii marine, mai mult de 500 de specii de peşti, cinci specii de ţestoase marine, inclusiv specii aflate în pericol critic, aproximativ 100 de specii de corali, una dintre cele mai mari populaţii de dugongi din lume (5.000-7.500 de indivizi). În plus, ecosistemele de mangrove şi pajişti marine reprezintă zone esenţiale pentru reproducerea multor specii. Această bogăţie biologică este însă dublată de o vulnerabilitate structurală: golful este puţin adânc (în medie circa 50 de metri), semi-închis şi conectat la Oceanul Indian doar prin Strâmtoarea Hormuz, ceea ce face ca circulaţia apei să fie extrem de lentă - între doi şi cinci ani.

• Aproape 300 de incidente cu risc ecologic

Potrivit Conflict and Environment Observatory (CEOBS), de la începutul conflictului au fost înregistrate aproximativ 300 de incidente cu potenţial impact asupra mediului. Acestea includ: atacuri asupra petrolierelor, avarii la infrastructura energetică, incidente maritime cu risc de poluare. Situaţia este agravată de faptul că în zonă sunt blocate zeci de nave care transportă aproximativ 21 de miliarde de litri de petrol, ceea ce transformă regiunea într-o veritabilă „bombă ecologică cu ceas”, avertizează Greenpeace. „Acesta este un dezastru ecologic care aşteaptă să se întâmple”, a declarat Nina Noelle, reprezentant al Greenpeace Germania.

• Lecţiile dure ale istoriei

Regiunea are deja un precedent dramatic: Războiul din Golf din 1991, când aproximativ 11 milioane de barili de petrol au fost deversaţi în mare. Consecinţele au fost devastatoare: contaminarea a peste 640 km de coastă,

moartea a peste 30.000 de păsări marine, decenii întregi necesare pentru refacerea ecosistemelor. Experţii avertizează că un scenariu similar sau chiar mai grav nu poate fi exclus în contextul actual.

• Impactul asupra speciilor: de la păsări la cetacee

Poluarea cu petrol afectează în mod direct fauna marină şi costieră: păsările marine îşi pierd impermeabilitatea penajului, riscând hipotermie şi înec, mamiferele marine sunt afectate de zgomotul exploziilor şi al sonarului military, ţestoasele şi peştii sunt expuşi contaminării habitatelor de reproducere. De asemenea, Peninsula Arabică este un nod major pentru rutele migratorii dintre Europa, Asia şi Africa, iar conflictul perturbă aceste trasee prin zgomot şi poluare atmosferică. Două studii publicate în Nature şi în Royal Society au arătat anterior o legătură între utilizarea sonarului militar şi eşuarea cetaceelor.

• Coralii, relativ protejaţi, dar nu complet

Potrivit lui John Burt, profesor de biologie în cadrul Centrul Arab Mubadala pentru Ştiinţe Climatice şi de Mediu, impactul asupra coralilor ar putea fi limitat în anumite condiţii: „Petrolul pluteşte, astfel că afectează mai ales suprafaţa apei şi mai puţin coralii din zonele adânci.” Totuşi, ecosistemele costiere - precum mlaştinile sărate şi zonele tidale - sunt mult mai expuse, iar efectele pe termen mediu pot fi semnificative.

• „Ecocid” şi tensiuni geopolitice

Pe fondul escaladării conflictului, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a acuzat atacurile asupra infrastructurii petroliere drept „ecocid”, invocând contaminarea solului şi a apelor subterane. În paralel, incidentele maritime raportate de agenţii internaţionale, inclusiv Organizaţia Maritimă Internaţională, confirmă creşterea riscurilor pentru transportul de petrol în regiune. Directorul CEOBS, Doug Weir, avertizează că ecosistemele Golfului Persic sunt extrem de sensibile la poluarea generată de conflicte armate: „Istoria arată cât de vulnerabile sunt aceste ecosisteme la distrugerile provocate de război.”

Într-un context deja marcat de schimbările climatice şi de trafic maritim intens, conflictul actual riscă să declanşeze o criză ecologică majoră, cu efecte pe termen lung nu doar pentru regiune, ci şi pentru echilibrul biodiversităţii globale.