English
Povestea, plină de tîlc şi de un anume haz, vorbeşte cui are urechi de auzit despre o categorie largă de fenomene pe care sacra lene de gîndire a ”omului obişnuit”, prostia sau pura ignoranţă le trec cu vederea. Cu costuri enorme, însă, nu doar la scara vieţii de zi cu zi, ci şi a Istoriei. Fenomene, procese fals inerţiale.
Exemplu! Un ghinionist se împidică în propria casă de un preş făcut grămadă şi cade în gol pe fereastra apartamentului de la etajul o sută, unde locuia. La etajul 50, un colocatar privea cu interes ”spectacolul”. Curios din fire, deschide fereastra şi îl întrebă pe cel aflat în cădere liberă: cum e, neică, să cazi de la etajul 100?” La care, împricinatul răspunde relaxat şi cu o undă de umor negru în glas: pînă aici văd că e bine! Într-o altă variantă, povestea are ca personaj principal un curcan, crescut de mic şi îngrijit cu dragoste într-o fermă avicolă, pînă cînd a devenit coşcogea pasărea. Întrebat de un reporter curios, în ajunul marii sărbători americane a ”Zilei Recunoştinţei”, cum crede că va arăta viitorul pentru el, pe baza experienţei de o viaţă şi încrezător în prognosticul filosofiei lui Leibniz, curcanul a răspuns că totul va fi bine, în cea mai bună dintre lumi. Mîncare, apă, îngrijire, culcuş: totul de-a gata, pe îndestulate şi pe gratis. Revenit peste două zile să aprofundeze interviul, jurnalistul a descoperit că interlocutorul său nu mai era. Fusese sacrificat împreună cu alte sute de curcani care o duseseră foarte bine 99,99% din timpul vieţii lor, convinşi că viitorul zilei de mîine nu poate fi decît o prelungire inerţială a trecutului! Cititorii noştri au recunoscut, deja, categoria mai largă a fenomenelor marcate de ”lebede negre” sau de frumoasa metaforă a bătăilor de aripi a fluturelui care stîrneşte un ciclon în Golful Mexic. Cartea lui Nassim Taleb a readus această clasă de fenomene în atenţia unui public larg. Şi, chiar dacă cei mai mulţi dintre cei care spun astăzi cu aplomb, într-o discuţie publică, privată sau academică ceva despre ”lebede negre” nu au citit decît titlul de pe coperta cărţii lui Taleb, ceva tot a rămas.
Întrebare cheie pe agenda zilei: ar putea fi marcată de o ”lebădă neagră” actuala succesiune de evenimente rezultate din confruntarea militară Iran vs Israel-SUA? S-ar putea ca lumea să fie în postura celui care cade de la etajul 100 şi pentru care, la etajul 50, lucrurile încă nu arată chiar cel mai rău posibil? Unde s-ar putea ascunde lebedele negre? Ce este şi ce nu este inerţial în ceea ce se derulează sub ochii noştri? Pînă la ce punct dinamica confruntării politice şi militare, în curs, rămîne predictibilă, pe baza trecutului, şi din ce punct de inflexiune ar putea deraia într-un registru catastrofal-apocaliptic?
Din calcul politic, cu intenţia de a spori valoarea componentei de descurajare, din fudulie prostească sau din inconştienţă pură, primul care a scos la iveală un potenţial punct critic al evenimentelor, echivalentul unei ”lebede negre”, a fost chiar premierul Netanyahu: invocarea unei posibile lovituri nucleare asupra Iranului! Efecte majore, greu calculabile pentru orice viitor, mai apropiat sau mai îndepărtat, are deja doar fluturarea publică a posibilităţii de a utiliza armele nucleare într-un conflict politico-militar regional. Ceea ce s-a vrut probabil un mesaj de descurajare are ca efect inevitabil ridicarea masivă a mizei conflictului politic dintre Israel şi Iran. Într-o singură clipă, printr-o simplă declaraţie, efortul Iranului de a obţine arme nucleare devine ”raţional” şi ”întemeiat”. Tot ceea ce nu a reuşit armata de propagandă a regimului ayatolahilor timp de 50 de ani a făcut Netanyahu într-o zi: a ligitimat politica de înarmare nucleară a Teheranului. Chiar dacă actualul episod de confruntare şi violenţă militară se încheie ”inerţial”, spre exemplu, cu o simplă declaraţie de victorie a lui Trump şi cu o tăcere plină de ameninţări pentru viitor de la Teheran, nimic nu mai garantează că efectul de angrenare al acestui conflict nu va declanşa peste cîtăva vreme episoade de confruntare la cote de violenţă imprevizibile. Atacarea bazelor şi a obiectivelor militare ale Statelor Unite, peste tot în lume, ar putea deveni componenta unei confruntări fără limite de timp şi spaţiu. Ceea ce a fost experimentat, local, cu vectori militari de tip daesh şi hezbollah ar putea deveni acţiune pe termen nelimitat. Statele Unite şi Israelul s-ar putea prăbuşi în capcana unui război hibrid, cu episoade sincopate de intensitate medie sau ridicată, urmate de pauze tactice, pentru refacere şi reajustare. Un alt fel de Vietnam la o altă scară. Consecinţele ar putea fi ruinătoare nu doar pentru Iran, ci şi pentru Israel. În plus şi cel mai rău, căile pentru găsirea unor soluţii negociate au fost închise, betonate, dacă nu definitiv atunci, sigur, pentru o perioadă de timp care depăşeşte orizontul cîtorva generaţii.
O altă ”lebădă neagră” stă ascunsă în ecuaţia care stabileşte rezistenţa sau căderea regimului de la Teheran sub presiunea acţiunilor militare ale Israelului şi ale Statelor Unite. Este mai mult decît evident că, în concepţia celor care au planificat atacurile din Iran, efectul politic urmărit a fost ruperea cordonului de încredere şi siguranţă dintre ”elita regimului” şi o parte importantă a populaţiei, majoritară. Decredibilizarea, destabilizarea şi, în final, prăbuşirea regimului actual de guvernare, urmată de reorganizarea politică majoră a Iranului, cu o formulă favorabilă SUA. Această ”lebădă neagră” a refuzat să se arate, pînă acum! Mai rău, dacă a existat cumva, atunci dinamica actuală a confruntării a dizolvat orice mecanism de actualizare a potenţialului respectiv.
În sfîrşit, un stol întreg de ”lebede negre” ar putea sta ascuns în circuitul neconvenţional şi neliniar determinat consecinţele angajării marilor puteri în conflictele regionale cu durată nelimitată. Rusia a sprijinit la greu Iranul şi pînă acum. Ameninţarea Teheranului cu privire la posibila implicare în conflictul din Ucraina, de partea Rusiei, arată clar ca o plată la poliţa scadentă. Atîta vreme cît regimul de la Teheran este mai mult decît cooperant cu Moscova, Putin va contracara cu toate mijloacele disponibile încercările de schimbare a regimului, ”planificate” de echipa Trump-Netanyahu. Pe de altă parte, conflictul din Iran bagă zilnic, suplimentar, în visteria Moscovei sute de milioane de dolari, euro, yuani etc. Venituri din ”nimic”, adică din simpla creştere de preţ a petrolului pe pieţele internaţionale, datorată dezechilibrării raportului cerere-ofertă prin sugrumarea traficului maritim din Strîmtoarea Ormuz. Reacţia statelor afectate, inclusiv cele din Uniunea Europeană este pînă acum locală şi limitată: s-a scos dopul de la nişte rezerve pe termen scurt. Dincolo de două-trei luni, însă? Neantul, în chip de criză economică majoră precipitată de dezechilibrele de aprovizionare cu energie şi de uriaşele dereglări de preţuri. Crizele economice, ca orice alte procese sociale au pe curba lor de evoluţie puncte de revers, din care se pot reface echilibrele iniţiale, şi puncte de inflexiune, dincolo de care prăbuşirea nu mai poate fi oprită. Se consumă, pînă la ultimele consecinţe. Cele mai rele. Cele cu potenţialul distructiv cel mai ridicat!
La asta ar trebui să se uite responsabilii guvernării din România, pentru asta ar trebui să se pregătească, pentru asta ar trebui să pună pe masă programe serioase, sustenabile, de rezilienţă economică şi socială.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 09:01)
De cresterea pretului la petrol si gaze profita toti marii producatori
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 23:22)
Rezultatele Consiliului Energie au impact direct asupra politicii fiscale și bugetare, în special prin:
presiunea asupra prețurilor la energie
implicațiile ETS asupra veniturilor și cheltuielilor
necesarul major de investiții (rețele, nuclear)
negocierile privind viitorul buget UE (MF
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 23:24)
Prețurile la energie și presiunea fiscală
Prețuri ridicate și volatile – risc persistent
ETS identificat ca factor relevant în formarea prețului
Impact MF:
presiune pentru măsuri de sprijin (compensări, plafonări)
impact asupra inflației și veniturilor populației
creșterea cheltuielilor bugetare
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 23:25)
Prețurile la energie și presiunea fiscală
Prețuri ridicate și volatile – risc persistent
ETS identificat ca factor relevant în formarea prețului
Impact MF:
presiune pentru măsuri de sprijin (compensări, plafonări)
impact asupra inflației și veniturilor populației
creșterea cheltuielilor bugetare
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 23:27)
Dosarul Energie devine un dosar fiscal strategic.
Priorități MF:
Maximizarea absorbției fondurilor UE (rețele, nuclear)
Gestionarea impactului ETS asupra bugetului
Limitarea presiunii pe deficit din măsuri de sprijin
Evaluarea sustenabilității investițiilor energetice majore
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 23:29)
... plafonari si crestere de cheltuieli bugetare??? ... o plafonare e o cheltuiala bugetara! ... si ceri peste?? ... idiots!!! ...
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 23:33)
Consiliul European (19–20 martie 2026) – Proiect Concluzii (REV2) & Declarația Euro Summit (REV1)
1. Mesaj-cheie
Proiectul Concluziilor EUCO are implicații directe asupra politicii fiscale, bugetare și economice a României, în special în domeniile:
competitivitate și piață unică
energie și investiții
viitorul buget UE (MFF)
guvernanță economică (Euro...
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 23:54)
Se pare ca nu ai inteles nimic din articol. Multe state europene chiar asta au propus Italia si Cehia si alte state memebre UE....Exista si clauza de salvgardare care poate fi activata, adica nu se mai iau in considerare criteriile de la Maastricht cele referitoare la deficit si la Datorie publica, asa cuma fost in pandemie.
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 23:57)
Daca nu procedam astfel plafonari si compensari riscam sa cadem de la etajul 100....este imperios necesar sa se faca acest lucru pentru a proteja cetatenii de cadere. Oricum criteriile de la Maastricht sunt monstruoase au transformat Tratatul UE intr-un monstru... Nu se paote criterii de disciplinare fara criterii sociale
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.03.2026, 00:00)
Sa fii fara inima si suflet sa disciplinezi fiscal si sa scazi speranta de viata sa cresti mortalitatea infantila si mai rau sa duci inainte de pensie pe toti la cimitir. Asta vrem? Sa murim de foame, de frig in numele disciplinarii fiscale? Doamne fereste de astfel de marsavie inumana. V-au spalat rau pe creier ...
2. fără titlu
(mesaj trimis de esop în data de 18.03.2026, 12:18)
Asa cum deja am anticipat cu citeva zile in urma a venit si raspunsul temerilor noastre .Israel nu va renunta la a distruge Iranul indiferent de metodele conventionale sau nu , folosite .Vorbim despre existenta Israelului si nu despre presupuse fapte viitoare .Europenii nu se vor amesteca .Ei au lupta cu Rusia lui Putin in Ucraina .Trump ameninta si Cuba care deja procedeaza la nivel declarativ ca si Iranul sau ca si cindva cel numit S.Hussein .
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 14:32)
Evoluțiile recente din Finlanda indică o combinație de dezinflație, slăbiciune industrială și deteriorare socială, într-un context de tranziție energetică accelerată. Aceste tendințe sunt relevante pentru România, semnalând riscuri similare la nivel european și necesitatea unor ajustări de politică economică.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 14:33)
Cazul Finlandei arată că inclusiv economiile dezvoltate pot intra într-un mix de stagnare economică și presiuni sociale, în ciuda investițiilor verzi masive. Pentru România, este esențială adoptarea unei strategii proactive care să combine stabilitatea fiscală, competitivitatea industrială și adaptarea la noile condiții europene.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 23:44)
dezinflatie ca e ieftin curentul nu mi se pare chiar rau. vor veni si investitiile, ca orice afacere are nevoie de curent, mai ales bazele de date , bussinessul hot azi.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 14:46)
3. Implicații pentru România
1. Risc de dezinflație + încetinire economică
•Posibil impact asupra veniturilor bugetare (TVA, accize)
•Necesitatea recalibrării prognozelor macro
2. Vulnerabilitate industrială
•Model similar: scădere volum + creștere nominală
•Risc de supraevaluare a performanței economice
3. Extinderea condiționalităților UE
•Monitorizarea socială devine relevantă
•...
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 14:47)
•Posibile presiuni suplimentare asupra politicilor naționale
4. Competiție pentru capital și fonduri verzi
•Statele nordice atrag investiții masive
•România riscă să piardă avantaj competitiv
5. Presiuni pe piața muncii
•Deficit structural de forță de muncă la nivel UE
•Necesitatea politicilor privind imigrația și competențele
6. Expunere la riscuri externe
•Creșterea prețurilor la energie...
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 14:48)
4. Recomandări de politică
Pe termen scurt:
•Revizuirea prognozelor privind inflația și veniturile bugetare
•Monitorizarea impactului prețurilor energiei asupra economiei
•Consolidarea capacității de reacție la șocuri externe
Pe termen mediu:
•Accelerarea investițiilor în energie (inclusiv nuclear și regenerabil)
•Sprijinirea industriei pentru tranziția verde
•Îmbunătățirea...
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 14:49)
•Îmbunătățirea colectării fiscale în comerțul online
Pe termen lung:
•Reforme structurale pe piața muncii
•Politici pentru atragerea forței de muncă externe
•Investiții în digitalizare și inteligență artificială
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 15:04)
Mai întâi, ideea unei matematizări a cunoașterii, exprimată de Leibniz prin proiectul ch aracteristica Universalis, își găsește un ecou subtil în structura lumii... devine aici un instrument de ordonare a lumii, o formă de „calcul” interior în care sensurile nu sunt arbitrare, ci tind către o claritate esențială.
În al doilea rând, conceptul de armonie prestabilită și de monadă...
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 15:07)
Divinul nu apare ca o instanță distantă, ci ca o prezență care organizează și susține armonia tuturor existențelor. Fiecare suntem o „monadă ”, completă în sine, dar parte dintr-un sistem mai vast de sensuri. Afirmația leibniziană că trăim în „cea mai bună dintre lumile posibile” capătă, , o dimensiune existențială. Nu este vorba de o naivă idealizare a...
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.03.2026, 19:18)
... zic unii ca bibi nu mai considera iranul ca fiind amenintare existentiala ... poate s-a dat jos din "helicopter" ... de altfel am inteles ca ukr a trimis vo 200 de experti in drone prin gcc ... si pentru amicul meu (:), faci parte dintre ei? ... ai grija pe la ce etaj stai ;) ...