Autorităţile europene, rupte de realitate, aşteaptă în zadar salvarea de la tiparniţa BCE

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 06 septembrie

Călin Rechea

Am intrat din nou în line dreaptă pentru şedinţa de politică monetară a BCE, iar pieţele, investitorii şi autorităţile guvernamentale încearcă să mai creadă că există soluţii monetare, în ciuda eşecurilor monumentale de stimulare a economiei reale prin dobânzi negative şi tiparniţă.

Bloomberg a scris recent că "BCE îndrăzneşte să se întrebe dacă poate fi redus programul de stimulare".

Pentru a elimina orice şansă de luare în considerare a unor astfel de "erezii", fostul premier italian Paolo Gentiloni, în prezent comisar european pentru economie, a avertizat că "restricţionarea politicii monetare din zona euro ar fi o greşeală", deoarece "consensul este că inflaţia este un fenomen temporar".

Nimic mai fals. "Consensul" poate crede că accelerarea creşterii preţurilor este temporară, însă inflaţia şi scăderea puterii de cumpărare este persistentă, după cum arată chiar datele de la Eurostat (vezi graficul 1).

Autorităţile europene, rupte de realitate, aşteaptă în zadar salvarea de la tiparniţa BCE

După cum se observă, indicele preţurilor industriale a crescut cu aproape 50% de la începutul anului 2000, iar indicele armonizat al preţurilor de consum cu aproape 44%, în timp ce puterea de cumpărare a monedei unice a scăzut cu 30,4%.

Indiferente la declaraţiile oficiale, sindicatele din marile economii europene cer majorări substanţiale ale salariilor pentru a compensa scăderea puterii de cumpărare şi ameninţă cu greve. Bineînţeles că există riscul major al amorsării unei bucle salarii - preţuri, însă nu sindicatele poartă cea mai mare vină pentru o astfel de situaţie.

Patrick Artus, fost economist-şef al băncii de investiţii Natixis, a analizat recent efectele politicilor monetare ultrarelaxate din SUA şi zona euro din ultima decadă.

Concluzia sa este că acestea au avut un efect minor asupra investiţiilor companiilor, în condiţiile în care "randamentele cerute nu au scăzut odată cu dobânzile", în timp ce nu au determinat nici scăderea ratei de economisire la nivelul gospodăriilor.

Efectele au fost, însă, deosebit de mari asupra preţurilor activelor financiare, care au crescut accelerat, şi asupra datoriilor publice, rezultate în urma politicilor fiscale expansioniste stimulate de achiziţiile de obligaţiuni prin tipărire.

"Dacă singurul efect al politicilor monetare expansioniste este creşterea preţului activelor financiare şi a datoriei publice?", întreabă, probabil retoric, economistul francez.

Anterior, Artus a analizat şi ceea ce numeşte "o problemă cheie a zonei euro", respectiv reducerea drastică, până la dispariţie, a mobilităţii capitalurilor între ţările din nucleu şi cele de la periferia zonei după declanşarea crizei financiare globale.

După mai bine de zece ani şi pe fondul unei creşteri de peste cinci ori a bilanţului BCE din 2007 până în prezent, până la 8,2 trilioane de euro (vezi graficul 2) situaţia nu s-a îmbunătăţit.

Autorităţile europene, rupte de realitate, aşteaptă în zadar salvarea de la tiparniţa BCE

"Încă nu vedem niciun semn al îmbunătăţirii mobilităţii capitalului din zona euro", este concluzia lui Patrick Artus, care mai subliniază că "restabilirea fluxurilor de capital între ţările zonei euro presupune restaurarea încrederii în guverne şi situaţia băncilor". O misiune imposibilă?

Economiştii de la Bloomberg consideră că "cea mai uşoară opţiune pentru BCE ar fi continuarea achiziţiilor de obligaţiuni în cadrul PEPP (n.a. Pandemic Emergency Purchase Programme) la un ritm semnificativ mai mare până la sfârşitul anului, iar temperarea achiziţiilor ar putea începe din ianuarie".

Astfel de recomandări nu vin, din păcate, şi cu explicaţii referitoare la modul în care încă un trilion în plus ar putea avea efecte care au "scăpat" celorlalte opt trilioane, pe fondul randamentelor marginale descrescătoare specifice activităţilor economice.

În ceea ce priveşte presiunile pentru majorarea salariilor pe fondul creşterii preţurilor, reprezentanţi ai unor autorităţi inepte, cum este şi ministrul francez de finanţe, vin cu declaraţii care nu fac decât să stârnească furie.

Bruno Le Maire a declarat că nu este de acord cu o abordare globală privind majorarea salariilor în Franţa, deoarece "ar putea slăbi competitivitatea în anumite sectoare, în special cele industriale".

Economistul Patrick Artus a publicat numeroase analize în ultimii ani în care deplânge scăderea competitivităţii industriei franceze, unde arată că factorul principal nu este creşterea salariilor.

În toamna trecută, Artus a scris despre "cercul vicios al Franţei", pe care îl descrie astfel: "când există o problemă structurală, problema nu este corectată, ci se fac încercări de atenuare a consecinţelor cu ajutorul cheltuielilor publice; aceasta conduce la creşterea poverii taxelor, care exacerbează problema structurală".

După cum arată situaţia în prezent, mai ales după promisiunea prosperităţii cu ajutorul programelor de rezilienţă, se poate spune că cercul vicios descris de Patrick Artus nu mai este demult doar al Franţei, ci a devenit al Uniunii Europene.

"Multiplele crize ale Europei au în comun faptul că sunt determinate, în mare măsură, de lipsa inovaţiei, al cărei rezultat este slaba creştere a productivităţii", se arată într-o analiză recentă de la Eurointelligence.

Fenomenul se manifestă puternic inclusiv la nivelul Germaniei, unde "lipsa inovaţiei şi dependenţa excesivă de tehnologia învechită reprezintă motivul pentru care politica externă este prinsă în capcana neo-mercantilismului".

Cu toate acestea, "un proces Schumpeterian al distrugerii creative nu poate fi declanşat nici de stat şi nici de companiile private existente", după cum mai scrie Eurointelligence, deoarece "este prea distrugător".

Cum s-a ajuns aici? Tot printr-un proces deosebit de distrugător, respectiv uniformizarea forţată a tuturor membrilor Uniunii Europene din foarte multe puncte de vedere, uniformizare care a distrus diversitatea, fără de care nu este posibilă inovaţia.

Adevăratele surse ale inovaţiei, firmele mici şi mijlocii, se confruntă cu bariere uriaşe la intrarea pe piaţă, în condiţiile în majoritatea reglementărilor la nivelul UE favorizează corporaţiile, care mai beneficiază şi de costuri reduse de finanţare prin intermediul tiparniţei BCE.

În opinia analiştilor de la Eurointelligence, "Uniunea Europeană este un deşert antreprenorial", iar "prosperitatea nu este posibilă într-un mediu tehnologic înapoiat", mai ales în condiţiile în care "autorităţile europene continuă să menţină poziţia implicită a creşterii dependenţei de tehnologia din SUA, fluxurile de capital din China şi gazele naturale din Rusia".

Dobânzile negative şi tiparniţa nu pot rezolva astfel de probleme, ci doar contribuie la menţinerea unui status-quo nesustenabil.

Analiza de la Eurointelligence are titlul "Dacă UE eşuează, aceasta va fi cauza". Dacă?

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Politica expansionista a BCE are doar aparent o tinta economica, cum ar fi cresterea economica. De fapt singura tinta a BCE, la momentul prezent si viitor, este salvarea statelor supraindatorate din sudul Europei prin cumpararea bondurilor lor.

    Politicienii dar si economistii BCE inteleg foarte bine ca politica expansionista nu prea mai ajuta economia UE, dar toti sunt ”ingroziti” de faptul ca ar putea veni ziua judecatii in zona euro, implozia necontrolata a statelor supraindatorate si implozia unor banci mari din zona euro.  

    Singurul lucru care ma surprinde pe mine in toata povestea asta este cat de mult timp reuseste euro sa ramana supraapreciat fata de dolar. Probabil ca entuziasmul provocat anul trecut de mica emisiune de bonduri comune, si care mimeaza normalitatea in UE, inca se resimte inca se resimte in pietele financiare.

    Eu cred insa ca totul nu este decat praf in ochi, euro va avea mari probleme in viitor. Inclusiv pe plan juridic, epopeea bondurilor comune pe la curtile constitutionale este abia la inceput. Unda verde data anul trecut de Curtea Federala Germana, care inca nu a judecat pe fond situatia, se refera doar la faptul ca in cazul in care bondurile comune din pandemie sunt declarate neconstitutionale riscul economic al anularii bondurilor este inca mic pentru Germania.  

    Ne stresam degeaba, obiectivele sunt clare: tinerea prostimii sub control si aducerea economiei si societatii in situatia in care politicile bolsevice devin potrivite.

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Înăuntrul Bursei de Valori din Bulgaria

Dtlawyers
BTPay
Apanova

Curs valutar BNR

22 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9467
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2501
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6354
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8655
Gram de aur (XAU)Gram de aur244.9416

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro