România ar trebui să canalizeze fondurile europene disponibile, împreună cu alte surse de finanţare, pentru a asigura dezvoltarea zonelor urbane într-un mod durabil, incluziv şi competitiv, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale privind dezvoltarea urbană durabilă pentru perioada de programare 2021-2027, elaborat împreună cu Comisia Europeană şi actorii relevanţi din România, parte a iniţiativei "Catching-up Regions".
Polonia şi România au fost primele ţări care au testat această iniţiativă, activitatea fiind extinsă punându-se accentul pe determinarea modului în care regiunile pot să devină mai competitive şi mai incluzive.
Printre recomandările făcute de Banca Mondială pentru perioada de programare 2021-2027 se află şi o abordare mai descentralizată cu programe operaţionale regionale concepute pentru fiecare dintre cele opt regiuni din România şi cu autorităţi de management regionale; alocări bine delimitate pentru zonele urbane.
Banca cere alocarea unei sume mai mari pentru investirea în dezvoltare urbană durabilă în 2021-2027 care să depăşească cerinţa minimă de 6% a Fondului European de Dezvoltare Regională. În plus, experţii recomandă concentrarea pe zonele urbane funcţionale (nu doar pe oraşe) şi abordările interjurisdicţionale, precum şi o paletă mai mare a domeniilor de intervenţie pentru oraşe.
Investiţiile strategice în infrastructură care vor fi efectuate în următorii ani vor crea modele de dezvoltare pentru sute de ani de acum înainte. Traseul de dezvoltare şi creştere al României nu este cunoscut încă, dar este clar că oraşele vor fi actorii principali, iar modul în care se dezvoltă oraşele din România acum va defini felul în care va arăta România mâine, potrivit Băncii Mondiale.