Băncile britanice închid sute de sucursale; o comparaţie cu evoluţiile sistemului nostru bancar

Patru mari bănci din Regatul Unit - Lloyds, NatWest, Halifax şi Bank of Scotland - închid 86 de sucursale în iunie 2026, din cauza migrării accelerate a clienţilor către servicii bancare digitale, în oraşe mari şi comunităţi mici din Marea Britanie, potrivit The Sun, GB News şi altor publicaţii britanice, iar evoluţia are un corespondent deja vizibil şi în România.

Lloyds Banking Group, Halifax, NatWest şi Bank of Scotland au anunţat, conform programelor oficiale prezentate de GB News, închiderea a 86 de sucursale în iunie 2026.

Dintre acestea, Lloyds Banking Group închide 37 de unităţi, Halifax 25, NatWest Group 14, iar Bank of Scotland 10.

Publicaţiile citate arată că seria închiderilor a început la 1 iunie şi continuă pe tot parcursul lunii, cu efecte în centre urbane, în zone de navetă şi în comunităţi mai mici.

• Restructurare amplă în sistemul bancar britanic

Aceste închideri fac parte dintr-un proces mai larg de restructurare a sistemului bancar britanic. Investing Cube notează că Lloyds Banking Group, Halifax şi Bank of Scotland urmează să închidă împreună cel puţin 168 de sucursale în intervalul 2026-2027.

Organizaţia britanică de protecţie a consumatorilor Which? a constatat că, între 2015 şi 2024, peste 6.000 de sucursale au dispărut de pe străzile principale.

Potrivit aceleiaşi surse, anul 2026 are deja programate 231 de închideri: 87 la Lloyds, 43 la Halifax, 40 la Santander, 30 la NatWest, 28 la Bank of Scotland şi trei la Co-operative Bank.

• Digitalizarea accelerează retragerea din teritoriu

Santander a arătat că 96% dintre clienţii săi îşi fac acum operaţiunile bancare prin canale digitale, potrivit GB News.

NatWest a confirmat, conform London Business Magazine, că 87% dintre clienţi folosesc servicii bancare online sau mobile.

Un sondaj Finder din 2026 a constatat că aproximativ 49% dintre britanici au un cont bancar digital, adică circa 27,1 milioane de persoane.

În urmă cu trei ani, la începutul lui 2023, ponderea era de aproximativ 24%, echivalentul a 12,6 milioane de persoane.

Băncile pun constant aceste decizii pe seama schimbării comportamentului clienţilor, care s-au mutat în număr mare spre aplicaţii mobile şi servicii online.

Brit Brief indică faptul că, din februarie 2022, în baza unui acord voluntar privind evaluarea impactului închiderilor, 2.065 de sucursale s-au închis sau au anunţat planuri de închidere, adică cel puţin una pe zi, în medie.

• România traversează deja aceeaşi tendinţă

Fenomenul care domină acum titlurile din Marea Britanie nu reprezintă pentru România o perspectivă de viitor. ci a prezentului.

Retragerea băncilor din teritoriu se desfăşoară deja de peste un deceniu şi evoluează în paralel cu cea din Vest.

O sinteză publicată în presă arată că, în ultimii 15 ani, peste 20.000 de angajaţi au părăsit sistemul bancar românesc, iar peste 3.000 de sucursale s-au închis.

În primul trimestru din 2025, aceleaşi surse arătau că dispăruseră 135 de agenţii şi că peste 1.200 de oameni îşi pierduseră locurile de muncă.

Pentru perioada recentă, cifrele provin direct din statisticile Băncii Naţionale a României (BNR).

În doar un an, reţeaua a pierdut 153 de sucursale şi agenţii faţă de nivelul de la mijlocul lui 2024, iar 1.352 de angajaţi au ieşit din sistem.

Din aceleaşi date ale BNR reiese că, la finalul primului semestru din 2025, reţeaua coborâse spre 3.300 de unităţi, iar numărul total al angajaţilor ajunsese sub 50.000.

• Aceleaşi cauze, plus consolidarea pieţei

Motoarele acestei contracţii coincid în mare parte cu cele din piaţa britanică.

Datele BNR leagă restructurarea de reducerea costurilor, de digitalizare şi de mutarea accelerată a activităţii în online după pandemia din 2020-2021.

Peste aceşti factori se suprapune în România un element mai pronunţat: consolidarea pieţei. Evidenţele BNR arată că numărul băncilor a scăzut de la 34 în 2021 la 31 în prima jumătate a lui 2025 şi că declinul va continua pe fondul fuziunilor şi achiziţiilor.

• Sucursala nu moare, se transformă

Modelul „cashless” (fără bunerar) câştigă teren şi în România.

Presa a relatat că Banca Comercială Română (BCR) a ajuns să opereze aproape jumătate dintre agenţii fără casierie, cu personal redirecţionat spre consiliere şi cu operaţiunile clasice mutate în format electronic.

Totuşi, două diferenţe importante separă tabloul românesc de cel britanic.

Prima priveşte punctul de plecare. România a avut din start o densitate mai redusă a sucursalelor şi un grad mai scăzut de bancarizare decât pieţele vest-europene.

Mai mulţi specialişti din piaţă au formulat această observaţie, între ei bancherul Gyula Fater, citat în presa de business, care arăta că intermedierea financiară şi bancarizarea evoluează inegal în fostele societăţi comuniste.

Din acest motiv, reducerea poate părea abruptă în termeni procentuali, dar porneşte de la o bază mai joasă, iar nevoia de contact uman în zonele slab bancarizate temperează ritmul retragerii.

A doua diferenţă priveşte adopţia digitală. Progresele băncilor sunt reale.

O evaluare realizată de BNR în 2024, citată în presă, a arătat că instituţiile mari şi medii au avansat vizibil în digitalizare, iar 13 dintre ele folosesc deja soluţii bazate pe machine learning. Totuşi, adopţia în rândul clienţilor rămâne inegală, mai ales în mediul rural şi în rândul generaţiilor vârstnice, segmente pe care Marea Britanie le resimte mai puţin.

Valul românesc se desfăşoară, aşadar, în acelaşi timp cu cel britanic şi, judecând după ritmul din datele BNR şi după consolidarea aflată în curs, va continua cel puţin până spre finalul deceniului. Diferenţa majoră nu ţine de momentul declanşării, ci de adâncimea fenomenului: Marea Britanie subţiază o reţea deja mare şi puternic digitalizată, în timp ce România parcurge acelaşi proces, pornind de la o reţea mai mică, unde miza centrală rămâne evitarea excluziunii financiare a celor pe care digitalizarea îi lasă în urmă.