BNR menţine dobânda-cheie la 6,5% şi avertizează asupra efectelor tranzitorii ale inflaţiei

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, în şedinţa din 12 noiembrie 2025, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, potrivit unui comunicat transmis redacţiei. Totodată, banca centrală a păstrat dobânda la facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi dobânda la facilitatea de depozit la 5,50%, menţinând neschimbate şi nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută ale instituţiilor de credit.

Decizia vine în contextul în care rata anuală a inflaţiei s-a situat la 9,76% în octombrie, după o uşoară scădere de la 9,88% în septembrie, în condiţiile temperării creşterilor de preţuri la combustibili şi produse alimentare volatile. BNR arată că inflaţia s-a majorat semnificativ în trimestrul al treilea, pe fondul expirării schemei de plafonare a energiei electrice la 1 iulie şi al majorării cotelor de TVA şi accizelor de la 1 august, efecte care au generat două şocuri inflaţioniste succesive pe partea ofertei.

Inflaţia de bază (CORE2 ajustat) a crescut la 8,1% în septembrie, de la 5,6% în iunie, ca urmare a transferului majorărilor de TVA în preţurile de consum şi a rezilienţei cererii pe anumite segmente.

Pe plan economic, datele statistice confirmă o creştere modestă a PIB cu 1,2% în trimestrul II 2025, urmată de o cvasi-stagnare în semestrul II, în contextul reducerii exporturilor şi al moderării cererii interne. Deficitul comercial şi cel de cont curent s-au diminuat faţă de 2024, dar activitatea industrială a continuat să scadă uşor în vară, în timp ce construcţiile au înregistrat o creştere notabilă.

BNR estimează, potrivit Raportului asupra inflaţiei - ediţia noiembrie 2025, o scădere graduală a inflaţiei în următoarele trei trimestre, urmată de o corecţie descendentă mai abruptă în trimestrul III 2026, odată cu disiparea efectelor şocurilor pe partea ofertei. Rata anuală a inflaţiei este anticipată să revină în intervalul ţintei în prima parte a anului 2027.

Banca centrală semnalează însă incertitudini ridicate legate de măsurile fiscale viitoare şi de contextul extern, marcat de războiul din Ucraina, tensiunile comerciale globale şi planurile de creştere a cheltuielilor pentru apărare şi infrastructură în statele UE.

BNR subliniază că menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu depinde de un mix echilibrat de politici macroeconomice şi de utilizarea eficientă a fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU, pentru susţinerea investiţiilor şi reformelor structurale.