Trei ani de creşteri puternice pe Wall Street; ce urmează în 2026

Piaţa americană a acţiunilor a avut, pentru al treilea an la rând, o apreciere de peste 10% în 2025, în pofida şocurilor provocate de anunţurile privind tarifele vamale şi de tensiunile geopolitice, aprecierile fiind susţinute de rezultatele financiare solide ale companiilor, de entuziasmul legat de inteligenţa artificială şi de optimismul privind reducerile ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală.

Indicele S&P 500 a înregistrat un avans de 16,4%, Dow Jones Industrial Average s-a apreciat cu aproape 13%, în timp ce Nasdaq Composite, care reuneşte companii ce activează în domenii intensive în cunoaştere, ale căror evaluări sunt mai sensibile la modificările ratelor dobânzilor, a consemnat un câştig de 20,4%, randamentele nominale ale indicilor fiind totuşi erodate de inflaţie şi de deprecierea dolarului de anul trecut. Emitenţii din sectorul serviciilor de comunicaţii şi din tehnologie au împins piaţa către noi maxime, în condiţiile în care acţiunile Alphabet (compania mamă a Google) s-au apreciat cu 65,3%, iar cele ale Nvidia au urcat cu 38,9%, în vreme ce titlurile

din sectorul bunurilor de larg consum şi din imobiliare au avut o evoluţie sub media pieţei, conform unui articol apărut la începutul acestui an în Morningstar.

• Profiturile companiilor, inteligenţa artificială şi relaxarea politicii Fed - pilonii celui de-al patrulea an al pieţei de creştere din SUA

Rezultate financiare solide ale companiilor, continuarea investiţiilor masive în domeniul inteligenţei artificiale şi o politică monetară mai relaxată a Rezervei Federale sunt ingredientele necesare pentru ca piaţa americană a acţiunilor să marcheze al patrulea an consecutiv de performanţe remarcabile, potrivit unui articol apărut în Reuters la finele anului trecut.

”Contextul plin de provocări îmi sugerează că, deşi am putea avea parte de un an surprinzător de bun, nu cred că va fi un alt an excelent”, a declarat Sam Stovall, strateg-şef de investiţii la firma de analiză financiară CFRA, care are o ţintă de preţ pentru S&P 500 la finalul anului 2026 de 7.400 de puncte, echivalentul unei creşteri de 8,1% faţă de cotaţia indicelui de la finele anului trecut.

De altfel, mulţi strategi se aşteaptă ca anul 2026 să fie favorabil acţiunilor americane. Unii, precum cei de la Oppenheimer sau Deutsche Bank, indică ţinte de 8.000 de puncte sau chiar mai ridicate pentru indicele S&P 500, echivalentul unor aprecieri de 17-18% faţă de cotaţia coşului de acţiuni de la finele anului trecut.

• Vor susţine câştigurile companiilor tendinţa de apreciere a preţurilor acţiunilor?

Optimiştii sunt de părere că perspectivele favorabile ale profiturilor corporaţiilor americane vor alimenta o nouă mişcare de creştere a bursei din Statele Unite ale Americii în acest an. Tajinder Dhillon, şeful departamentului de analiză a profiturilor la LSEG, afirmă că profitabilitatea companiilor din indicele S&P 500 este estimată să crească cu peste 15% în 2026, după un avans solid de 13% în 2025, scrie Reuters.

Potrivit raportului ”Earnings Insight” din 19 decembrie 2024, al platformei de analiză financiară FactSet, câştigul pe acţiune (EPS) agregat al companiilor din indicele S&P 500 este estimat la aproximativ 271 de dolari în anul calendaristic 2025, pe baza prognozelor de profit ale analiştilor pentru fiecare companie din indice. Pentru anul 2026, media estimărilor agregate de Ed Yardeni aferente câştigului pe actiune al S&P 500 este de 306 dolari, Deutsche Bank şi Citigroup având estimări chiar de 320 de dolari, cu 18% peste estările aferente anului trecut ale FactSet.

Aşteptările sunt ca stimulentele fiscale şi o politică monetară mai relaxată a Rezervei Federale, care vor susţine economia şi cheltuielile de consum, să favorizeze creşterea profiturilor pentru un segment mai larg de companii, comparativ cu grupul restrâns de giganţi din tehnologie şi din domenii conexe tehnologiei, care s-au evidenţiat în ultimii ani.

Grupul celor ”Şapte Magnifici”, ce include companii precum Nvidia, Apple sau Amazon, este estimat să înregistreze o creştere a profiturilor de aproximativ 37% în 2025 faţă de nivelurile din 2024, comparativ cu un avans de circa 7% în cazul restului companiilor din indicele S&P 500, potrivit lui Dhillon de la LSEG. Însă, în 2026, acest decalaj este aşteptat să se reducă semnificativ, ”Magnificii” urmând să consemneze o creştere a profiturilor de aproximativ 23%, comparativ cu un avans de 13% pentru restul companiilor din indice, scrie Reuters.

”O accelerare a creşterii profiturilor în cazul multora dintre celelalte 493 de acţiuni din S&P 500 - iar semne ale acestei evoluţii au apărut deja - poate ajuta piaţa bursieră să obţină randamente de două cifre anul viitor”, a declarat Kristina Hooper, strateg-şef de piaţă la administratorul de active alternative Man Group, potrivit sursei menţionate.

Estimările indică creşteri ale profitabilităţii în toate sectoarele din indice, sugerând că performanţa nu va fi susţinută exclusiv de sectorul tehnologic, conform echipei firmei americane de servicii financiare Edward Jones Investments, care se bazează pe datele furnizate de FactSet.

”Deşi sectoarele tehnologiei şi cele de creştere au depăşit semnificativ restul pieţei din punctul de vedere al creşterii profiturilor în 2025, anul următor (n.r. 2026) ar putea arăta diferit. Atât segmentele tehnologice, cât şi cele non-tehnologice ale pieţei sunt aşteptate să înregistreze rezultate solide, estimările indicând o creştere a profiturilor în toate cele unsprezece sectoare ale indicelui S&P 500 în 2026. Pe lângă tehnologie şi serviciile de comunicaţii, sectoare precum cel financiar, industrial şi al bunurilor de consum discreţionare sunt, de asemenea, aşteptate să genereze creşteri ale profiturilor de două cifre”, au scris analiştii de la Edward Jones, în materialul dedicat perspectivelor pentru acest an.

De altfel, creşterea profiturilor va fi crucială pentru menţinerea tendinţei de apreciere a pieţei, întrucât evaluările acţiunilor vor fi dificil de împins dincolo de nivelurile actuale deja ridicate, potrivit investitorilor şi analiştilor consultaţi de Reuters.

• Adrian Mitroi: ”Indicatorii de piaţă sunt la nişte niveluri absolut incredibile; nu cred că pot rămâne acolo, în stratosferă”

Pe lângă creşterea profiturilor companiilor, entuziasmul legat de inteligenţa artificială - inclusiv cheltuielile masive pentru infrastructură şi aşteptările privind o cerere foarte ridicată pentru aplicaţiile sale - a fost un factor important care a susţinut evaluările acţiunilor din Statele Unite. Totuşi, recent, întrebările legate de randamentele generate de aceste investiţii de capital au pus presiune asupra acţiunilor din sectorul tehnologic şi asupra altor titluri asociate AI, astfel încât tema va rămâne probabil esenţială şi în 2026, potrivit Reuters.

”Dacă firmele încep să reducă investiţiile de capital pe care deja le-au anunţat, iar piaţa îşi pierde încrederea în randamentele pe care le vor genera investiţiile în inteligenţa artificială, probabil ne-am confrunta cu un an mai degrabă plat sau chiar cu o scădere modestă”, a declarat Jeff Buchbinder, strateg-şef pe acţiuni la LPL Financial, potrivit publicaţiei menţionate.

Adrian Mitroi, CFA şi profesor de finanţe comportamentale, afirmă că investitorii trebuie să-şi recalibreze aşteptările privind creşterea preţurilor acţiunilor, însă nu anticipează o scădere iminentă a bursei din Statele Unite.

”Indicatorii de piaţă sunt la nişte niveluri absolut incredibile; aproape 4 pentru Price-to-Sales, peste 30 pentru P/E Ratio, inclusiv cel ajustat şi cel al lui Shiller. Nu ştiu dacă sunt în zona roşie, dar sunt pentru evaluări de tipul ATH (n.r. maxime istorice)”, ne-a spus analistul CFA. ”Cred că tracţiunea dată de inteligenţa artificială va împărţi mai bine apele. Piaţa va fi mai selectivă, pentru că modelele de AI nu generează, în momentul de faţă, profitabilitate. La fel şi space economy; sunt doar aşteptări, dar deocamdată nu livrează. Indicatorii sunt deja mult prea mari şi nu cred că sunt sustenabili; nu pot rămâne acolo, în stratosferă. Dar nu văd neapărat corecţii (n.r. ale cotaţiilor), ci mai degrabă o corecţie a aşteptărilor. Ar trebui să ne reaşezăm, să coborâm la cel mult +10% ca randament investiţional. Este vorba despre revenirea către medie (n.r. mean reverting) a randamentelor activelor cu risc, pentru că în «rezervor» nu mai avem decât vapori de benzină. O compresie a randamentelor, nu o corecţie”.

• Edward Jones Investments: ”Considerăm că Rezerva Federală îşi va continua ciclul de tăiere a dobânzilor în 2026”

Încetinirea economiei suficient de mult pentru a permite calmarea inflaţiei şi noi reduceri ale ratelor dobânzilor, fără însă ca economia să alunece în recesiune, reprezintă un alt factor-cheie pentru un an favorabil al pieţei bursiere în SUA, potrivit Reuters.

”Probabil cel mai important element pe care l-aş urmări este menţinerea de către Rezerva Federală a unei abordări mai relaxate”, a declarat Yung-Yu Ma, strateg-şef de investiţii la PNC Financial Services Group.

Traderii din pieţele futures se aşteaptă ca Fed să opereze una sau două reduceri ale dobânzii, de câte 25 de puncte de bază, în 2026, după tăieri cumulate de 175 de puncte de bază în 2024 şi 2025, care au adus rata fondurilor federale în intervalul 3,5-3,75%.

”În condiţiile în care inflaţia este probabil să încetinească spre intervalul 2,5%-3%, considerăm că Rezerva Federală îşi va continua ciclul de tăiere a ratelor dobânzilor în 2026. Este important de subliniat că această relaxare este determinată de slăbirea pieţei muncii şi de moderarea inflaţiei, nu de o recesiune economică. Totuşi, rezilienţa economică persistentă şi menţinerea inflaţiei peste ţinta Fed sugerează că acest ciclu de relaxare poate avea o amplitudine redusă”, a scris echipa Edward Jones Investments, care estimează o rată de politică monetară situată în intervalul 3%-3,5% la finalul anului.

Investitorii urmăresc cu atenţie propunerea lui Donald Trump privind viitorul preşedinte al Fed, aşteptată în prima parte a anului, ca pe un semnal că este posibil ca banca centrală să aibă o atitudine mai acomodativă. Totuşi, există îngrijorări legate de faptul că independenţa acesteia ar putea fi subminată, mai notează Reuters.

Politica fiscală este, de asemenea, favorabilă pieţei acţiunilor din Statele Unite, potrivit echipei Morgan Stanley Investment Management, care face referire la pachetul bugetar amplu intitulat ”One Big, Broad Budget Act”. Acesta reprezintă, în esenţă, un set de scutiri de impozite şi taxe menite să susţină consumul şi creşterea economică. Conform analiştilor diviziei de administrare a investiţiilor din cadrul Morgan Stanley, sprijinul financiar total pentru consumatorii americani generat de aceste măsuri este estimat la aproximativ 170 de miliarde de dolari în 2026, sumă care poate susţine vânzările companiilor.

• BlackRock: ”Acţiunile Statelor Unite în Venezuela reflectă o fragmentare geopolitică mai accentuată, însă cu un impact limitat asupra pieţelor globale”

Piaţa acţiunilor a reacţionat foarte puţin la operaţiunea de amploare a preşedintelui Donald Trump în Venezuela, deoarece investitorii mizează pe faptul că atacul, precum şi capturarea liderului Nicolas Maduro, nu vor duce la un conflict geopolitic mai amplu, potrivit unui articol apărut în CNBC la începutul săptămânii.

Echipa BlackRock, cel mai mare administrator de active la nivel global, apreciază că acţiunile Statelor Unite în Venezuela reflectă o fragmentare geopolitică mai accentuată, însă cu un impact limitat asupra pieţelor globale, menţinându-şi astfel o poziţie favorabilă faţă de activele riscante.

Pe de altă parte, evenimentul a pus alte ţări în stare de alertă maximă, inclusiv Danemarca, după ce Trump şi-a îndreptat atenţia asupra Groenlandei. Preşedintele SUA a declarat că Statele Unite au nevoie de insula arctică din motive de securitate, în timp ce purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat pentru CNBC că administraţia Trump nu exclude ”utilizarea armatei SUA” pentru a obţine Groenlanda. În schimb, o serie de lideri ai unora dintre principalele puteri europene şi-au exprimat sprijinul pentru Danemarca şi Groenlanda, într-o declaraţie comună, afirmând că insula aparţine poporului său.

La fel ca în cazul loviturii Statelor Unite asupra Venezuelei, poziţionarea agresivă a preşedintelui Donald Trump în legătură cu Groenlanda nu a părut să tulbure prea mult pieţele, scrie publicaţia americană.

”Deşi titlurile din presă sunt neliniştitoare, reacţia pieţelor de până acum a fost remarcabil de temperată”, a declarat Jung In Yun, fondator şi director general al Fibonacci Asset Management, adăugând că mişcările observate până acum reflectă ”o acoperire modestă a riscurilor, mai degrabă decât o fugă către active de refugiu”.

Un alt semn clar că pieţele tratează situaţia cu prea mult calm este volatilitatea sau, mai exact, lipsa acesteia. Indicele Volatilităţii (VIX), care urmăreşte volatilitatea aşteptată a pieţei acţiunilor din SUA în următoarele 30 de zile, se situează în prezent la nivelul de 15, mai scrie CNBC.

Billy Leung, strateg senior de investiţii la Global X ETFs, punctează că valoarea este mult sub nivelurile asociate cu tensiunile din pieţe şi departe de vârful de peste 50 înregistrat în timpul şocurilor tarifare de anul trecut. ”Acest lucru arată că pieţele nu sunt dispuse să plătească pentru protecţie, în pofida titlurilor (n.r. din presă) geopolitice tensionate”, a declarat Leung, conform publicaţiei amintite.

VIX funcţionează ca un indicator anticipativ al fricii şi incertitudinii din pieţe; un nivel mai ridicat semnalează creşterea incertitudinii şi a stresului, în timp ce un VIX în scădere indică contrariul.

”Pieţele aşteaptă să vadă ce se întâmplă în continuare. Prin urmare, reacţia iniţială este relativ moderată”, a remarcat, în mod similar, Ed Yardeni, preşedintele Yardeni Research.

Cu toate acestea, gravitatea unui asemenea demers nu poate fi pusă la îndoială, atât din perspectivă geopolitică, cât şi în ceea ce priveşte impactul asupra vieţilor omeneşti, în cazul în care Trump ar da curs dorinţei sale de a prelua Groenlanda. Este posibil ca pieţele să reacţioneze negativ la o fisurare simbolică - dar posibil şi concretă - a parteneriatului din cadrul NATO, scrie CNBC.

• Edward Jones Investments: ”Multe companii acumulează datorii pentru a finanţa cheltuielile de capital dedicate AI, ceea ce poate afecta marjele şi multiplii bursieri pe termen lung”

Echipa Edward Jones Investments prevede, în scenariul de bază pentru 2026, un an relativ favorabil, caracterizat de o creştere economică moderată în Statele Unite, un stimul fiscal modest, rate ale dobânzilor mai reduse şi profituri corporative în creştere, elemente ce oferă un mediu favorabil pieţelor financiare.

Totuşi, există unele riscuri care pot perturba scenariul firmei de consultanţă financiară, cele mai importante fiind dezamăgirile legate de inteligenţa artificială, o surpriză inflaţionistă şi tensiunile de pe piaţa creditului.

”Inteligenţa artificială reprezintă unul dintre cele mai revoluţionare progrese tehnologice din istoria recentă şi a influenţat deja performanţa pieţelor, acţiunile companiilor tehnologice americane de capitalizare foarte ridicată fiind responsabile pentru o mare parte din câştigurile pieţei de creştere. Totuşi, după un raliu istoric de trei ani, în care primele zece acţiuni au ajuns să reprezinte peste 40% din capitalizarea de piaţă a indicelui S&P 500, apar întrebări legate de capacitatea AI de a genera suficiente creşteri de productivitate şi profit pentru a justifica nivelul ridicat al investiţiilor”, au scris analiştii în materialul de prezentare a perspectivelor pentru acest an.

În opinia lor, există mai multe moduri în care marile companii tehnologice pot dezamăgi investitorii. ”În primul rând, dacă adoptarea inteligenţei artificiale nu se ridică la nivelul aşteptărilor sau dacă dinamica de creştere a acestor companii este mai slabă decât prognozele, optimismul se poate estompa, punând presiune asupra leadershipului sectorului tehnologic şi asupra evaluărilor generale ale pieţei acţiunilor. În al doilea rând, este posibil să apară doar câţiva câştigători în cadrul ecosistemului AI, ceea ce poate exercita presiuni asupra jucătorilor secundari şi terţi din industrie. În cele din urmă, multe companii tehnologice de capitalizare foarte mare acumulează datorii pentru a finanţa creşterea semnificativă a cheltuielilor de capital dedicate AI, ceea ce poate afecta marjele şi multiplii bursieri pe termen mai lung”, au scris analiştii.

În scenariul de bază al Edward Jones Investments, inflaţia din Statele Unite va fi situată în acest an în intervalul 2,5%-3%, însă o accelerare peste acest nivel poate opri ciclul de reduceri ale dobânzilor Rezervei Federale, exercitând presiuni şi asupra salariilor reale. Transferarea de către companii către consumatori a costurilor mai mari generate de tarife, presiunile salariale din sectorul serviciilor şi anumite politici fiscale mai stimulative sunt elemente care pot alimenta inflaţia, în opinia echipei Edward Jones Investments.

• Invesco: ”Când Shiller P/E se situează în jurul nivelului de 40, indicele S&P 500 tinde, în medie, să înregistreze un randament total anualizat negativ de o singură cifră pe parcursul următorilor zece ani”

Piaţa acţiunilor din Statele Unite a avut o evoluţie excepţională în ultimul deceniu, mult peste traiectoria sa istorică, ce echivalează cu un randament mediu anual de circa 10% pentru indicele S&P 500, a scris Neil Patel, analist de piaţă şi contributor la firma americană de consultanţă financiară şi investiţii The Motley Fool, într-un articol publicat în a doua parte a lunii decembrie a anului trecut.

În ultimii zece ani, indicele a generat un randament total de 290%, echivalentul unei rate anuale compuse de creştere de 14,6%, se mai arată în material, adăugându-se că piaţa transmite, în această perioadă, un semnal de avertizare investitorilor.

Raportul de evaluare Shiller P/E se situează în prezent în jurul nivelului de 40, cel mai ridicat din ultimele decenii, fiind depăşit doar în perioada bulei dot-com din anii 1999-2000. ”În linii mari, o evaluare mai ridicată sugerează că participanţii la piaţă au aşteptări sporite privind performanţa companiilor. Totodată, aceasta implică un risc mai mare în cazul în care firmele nu reuşesc să se ridice la nivelul acestor aşteptări”, spune Neil Patel în articol.

Conform companiei de administrare a activelor Invesco, atunci când raportul Shiller P/E se situează în jurul nivelului de 40, indicele S&P 500 tinde, în medie, să înregistreze un randament total anualizat negativ de o singură cifră pe parcursul următorilor zece ani. În schimb, atunci când raportul este apropiat de nivelul 20, S&P 500 are şanse bune să genereze randamentul său anual mediu pe termen lung, de circa 10%.

În plus, există temeri că în prezent ne aflăm într-o bulă de piaţă, alimentată de creşterea continuă a sectorului inteligenţei artificiale. Potrivit JPMorgan Asset Management, cheltuielile legate de AI au contribuit cu 1,1% la creşterea PIB-ului în prima jumătate a anului 2025, iar orice semn de încetinire poate declanşa temeri pe scară largă, punând presiune asupra preţurilor acţiunilor.

Totuşi, Patel crede că investitorii ar trebui să rămână optimişti în privinţa perspectivelor pe termen lung ale pieţei bursiere. ”Piaţa este pur şi simplu diferită în prezent. Companiile care conduc avansul sunt întreprinderi tehnologice dominante, cu avantaje competitive solide, operaţiuni globale, produse şi servicii esenţiale, fluxuri de numerar libere semnificative şi modele de afaceri extrem de scalabile. Se poate susţine, cu argumente puternice, că aceste companii merită evaluări mai ridicate”, spune analistul.

În plus, activele administrate de vehiculele de investiţii pasive le-au depăşit pe cele din fondurile active în SUA la sfârşitul anului 2023, astfel că există un volum mare de capital provenit de la investitorii de retail, ceea ce creează o cerere mai mare pentru achiziţia celor mai valoroase acţiuni (n.r. în sensul că achiziţiile se fac mai mult în funcţie de capitalizare şi mai puţin de evaluări), mai spune Patel.

”De asemenea, trebuie avute în vedere politica fiscală şi cea monetară. Ratele dobânzilor, aflate la niveluri istoric scăzute pe parcursul unei mari părţi din ultimul deceniu, combinate cu o datorie federală în continuă creştere şi cu extinderea masei monetare, au dus la o depreciere constantă a monedei. Or, acest lucru probabil va continua să împingă preţurile activelor la niveluri mai ridicate”, mai notează analistul în articolul publicat în The Motley Fool.

Citeşte Agresivitatea lui Donald Trump semnalează cât de gravă este situaţia economică a SUA