Bursa din Londra - de la performanţa anului trecut la rotaţia spre companii medii

Indicele FTSE 100 al bursei londoneze a atins mai multe recorduri istorice în 2025, datorită performanţei unora dintre cele mai mari companii, precum HSBC, AstraZeneca şi Rolls-Royce. Mulţi administratori de fonduri de acţiuni din Regatul Unit se aşteaptă ca raliul să continue şi în acest an, în condiţiile temperării inflaţiei, ale perspectivelor privind scăderea ratelor dobânzilor şi în contextul în care Bugetul de Toamnă a fost adoptat, ceea ce reduce incertitudinea fiscală în anul următor, potrivit unor articole apărute luna trecută în The Motley Fool şi Interactive Investor.

Optimismul apare după o lungă perioadă în care acţiunile britanice au fost ocolite de investitorii globali, fiind alimentat de percepţia că măsurile şi politica fiscală ale guvernului vor întrerupe cercul vicios care leagă datoria publică de creşterea costurilor de finanţare ale statului, reflectate în dobânzile tot mai mari cerute de investitori pentru titlurile de stat britanice, potrivit unui articol publicat de platforma de investiţii Interactive Investor.

Doar că managerii de fonduri şi investitorii consideră că emitenţii din indicele FTSE 250, al societăţilor cu evaluări medii, care cuprinde următorii 250 de emitenţi listaţi, clasaţi imediat după cei din FTSE 100 în funcţie de capitalizarea bursieră, sunt mai bine poziţionaţi în acest an pentru a obţine randamente superioare.

Brokerii de la Panmure Liberum punctează că acest context ar trebui să contribuie la reducerea ratelor de actualizare aplicate fluxurilor de numerar viitoare şi a costului capitalului. ”Rezultatul ar trebui să fie o nouă reevaluare în sus a acţiunilor britanice, însă acţiunile de creştere vor beneficia mai mult decât acţiunile de valoare”, au spus brokerii.

FTSE 250 a înregistrat o creştere de circa 9% anul trecut, însă indicele se află încă la o distanţă considerabilă de maximul istoric de 24.250 de puncte, atins în septembrie 2021. În schimb, FTSE 100 a avut cel mai bun an din 2009 încoace, cu un avans de 21,5%, fiind susţinut de cererea puternică pentru acţiunile din sectoarele bancar, al apărării şi al materiilor prime.

Potrivit echipei Panmure Liberum, în a doua parte a lunii decembrie 2025, indicele FTSE 250 era evaluat la aproximativ 12,4 ori câştigurile estimate, în timp ce FTSE 100 se tranzacţiona la 13,1 ori câştigurile, iar indicele S&P 500 la 22,4 ori, după ce indicii de tip blue-chip atinseseră noi maxime istorice. De asemenea, randamentul dividendului pentru FTSE 250 se ridica la 4,3%, ceea ce, doar din această perspectivă, făcea ca indicele companiilor cu evaluări medii să fie cel mai ieftin din ultimii 23 de ani, în comparaţie cu FTSE 100, unde randamentul dividendului era de circa 3,5%, potrivit Interactive Investor.

Fondul Rathbone UK Opportunities se aşteaptă ca discounturile de evaluare ale companiilor mici şi medii să se reducă semnificativ în 2026, în special în contextul în care investitorii globali vor căuta să îşi diversifice expunerea, îndepărtându-se de concentrarea ridicată în marile companii de tehnologie americane. De asemenea, fondul subliniază că FTSE 250 oferă o abundenţă de companii de înaltă calitate, apreciate de investitori, conform sursei menţionate.

”Acţiunile britanice sunt ieftine atât din punct de vedere istoric, cât şi în comparaţie cu omologii globali. Companiile britanice cu evaluări medii sunt şi mai ieftine”, a spus Alexandra Jackson, manager de fond la Rathbone UK Opportunities.

Ea a subliniat că scăderea costurilor de împrumut tinde să susţină puternic performanţa acţiunilor de evaluare medie în raport cu cele ale companiilor mari, mai scrie Interactive Investor.

Natalie Bell, manager de fond în cadrul echipei Liontrust Economic Advantage, susţine aceeaşi idee. ”Evaluările se situează în continuare mult sub mediile istorice şi sub nivelurile altor pieţe comparabile. Considerăm că există un potenţial semnificativ de revenire a evaluărilor pentru acţiunile din Regatul Unit, în special în segmentul companiilor small-cap şi micro-cap, chiar dacă momentul şi amploarea acestei reveniri sunt dificil de prevăzut”, a spus ea, citată de The Motley Fool.

• RBC Wealth Management: ”Dacă guvernul relaxează politica fiscală pentru a stimula creşterea economică - şi pentru a-şi recâştiga popularitatea - pieţele financiare pot deveni instabile”

Pentru fondul TM SDL UK Buffettology General Acc al Sanford DeLand, acţiunile de calitate mentinute pe termen lung în portofoliu au fost reevaluate semnificativ în scădere, în principal din cauza creşterii randamentelor obligaţiunilor guvernamentale britanice pe termen lung începând din 2021, scrie Interactive Investor.

Dar, după prezentarea bugetului Marii Britanii în noiembrie, fondul le-a transmis investitorilor: ”Suntem ferm convinşi că acest factor nefavorabil şi-a epuizat efectele, iar pe viitor este mai probabil să devină un factor favorabil pentru stilul nostru de investiţii”.

Totuşi, RBC Wealth Management a semnalat riscul ca un guvern laburist din ce în ce mai nepopular să renunţe la disciplina fiscală. Frederique Carrier, responsabilă de strategia de investiţii, a declarat: ”Dacă guvernul îşi relaxează politica fiscală pentru a stimula creşterea economică - şi pentru a-şi recâştiga popularitatea -, pieţele financiare ar putea deveni instabile, în opinia noastră, mai ales având în vedere că Regatul Unit depinde în mare măsură de investitorii străini pentru finanţarea datoriei publice”.

Capital Economics avertizează, de asemenea, că este mai probabil ca ratele dobânzilor şi randamentele titlurilor de stat britanice să ajungă la niveluri mai ridicate decât cele prognozate, mai ales dacă Keir Starmer şi Rachel Reeves ar fi înlăturaţi din funcţii, conform Interactive Investor.

În plus, există semne de întrebare legate de posibilitatea ca planurile cancelarului de a majora taxele şi de a reduce la zero, în termeni reali, creşterea cheltuielilor curente în anul electoral 2029-2030, să se materializeze. De asemenea, politica de partid poate forţa cancelarul să crească împrumuturile publice, potrivit firmei de consultanţă.

UBS anticipează o lărgire a bazei randamentelor pe măsură ce perspectivele economice se îmbunătăţesc. Profiturile companiilor au scăzut cu aproximativ 15% în ultimii doi ani, însă UBS mizează pe o îmbunătăţire a creşterii în 2026, pe fondul unei mai mari clarităţi a politicilor din SUA, al reducerii ratelor dobânzilor şi al unei scăderi anticipate a preţurilor energiei, factori care ar urma să susţină cererea finală. Banca estimează o creştere a profiturilor de 5% în 2026 şi de aproximativ 15% în 2027, mai scrie Interactive Investor.

• Revenirea IPO-urilor în acest an

După o perioadă îndelungată de stagnare, principala bursă de valori din Londra a înregistrat un val de activitate în materie de IPO-uri spre finalul anului trecut, iar piaţa se pregăteşte pentru o relansare suplimentară în 2026. În ultimul trimestru, piaţa din Marea Britanie a consemnat 11 IPO-uri care au atras 1,9 miliarde de lire sterline, ridicând numărul total de listări din cursul anului la 23, potrivit unui articol apărut săptămâna trecută în publicatia londoneză City AM.

Potrivit sursei menţionate, analiştii anticipează că fluxul de IPO-uri din Londra va cunoaşte o intensificare a activităţii în prima jumătate a anului, pe fondul reformelor recente ale regimului de listare din Marea Britanie, introduse prin Bugetul de Toamnă.

Cancelarul Rachel Reeves a anunţat o scutire privind taxa de timbru pentru acţiunile companiilor nou listate, în încercarea de a determina mai multe firme să se listeze pe piaţa londoneză şi de a încuraja mai mulţi britanici să investească pe plan intern.

Planurile Trezoreriei prevăd eliminarea taxei de 0,5% plătite de investitori la achiziţia de acţiuni ale companiilor nou listate, pentru o perioadă de trei ani de la IPO, potrivit City AM.

Măsura a fost aşteptată cu mare interes la Londea, în speranţa că va revitaliza o piaţă aflată în dificultate şi va atrage listări care fuseseră pierdute în favoarea pieţelor externe cu condiţii mai favorabile, în special New York.

Deşi sentimentul pieţei continuă să se îmbunătăţească, peisajul tranzacţiilor rămâne incert, pe fondul preocupărilor persistente legate de inflaţie şi de tensiunile geopolitice. Analiştii au remarcat, de asemenea, că investitorii au devenit mai selectivi, preferând companiile de calitate, care pot demonstra trasee clare către profitabilitate şi modele de afaceri reziliente, în detrimentul investiţiilor într-un număr mare de companii.

”Companiile care iau în considerare un IPO ar trebui să se asigure că acordă prioritate unei sincronizări atente cu piaţa, demonstrează rezilienţă operaţională şi prezintă o poveste investiţională convingătoare pentru a atrage interesul investitorilor”, a declarat Scott McCubbin, liderul echipei de IPO-uri din Marea Britanie la EY-Parthenon, citat de City AM.