Agenţia Spaţială Europeană pregăteşte un an-record în spaţiu: 65 de lansări planificate

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) se pregăteşte pentru cel mai intens an din istoria sa, cu 65 de lansări de sateliţi şi misiuni spaţiale planificate în 2026, un nivel fără precedent, care va depăşi recordul stabilit în 2025, când au fost realizate 46 de lansări. Anunţul a fost făcut de directorul general al ESA, Josef Aschbacher, în cadrul unei conferinţe de presă dedicate bilanţului activităţii agenţiei şi perspectivelor pentru anul în curs, transmite EFE. Creşterea accelerată a numărului de misiuni reflectă o schimbare de scară a ambiţiilor europene în domeniul spaţial, într-un context global marcat de competiţie tehnologică intensă, provocări de securitate strategică şi nevoia de autonomie în accesul la spaţiu.

• Ariane 6, piatra de temelie a strategiei europene

Una dintre principalele provocări pentru ESA în 2026 este dublarea numărului de lansări ale rachetei Ariane 6, principalul vector european de mare capacitate. După cele patru lansări efectuate în 2025, obiectivul este creşterea rapidă a ritmului operaţional.

Iniţial, consorţiul Arianespace - controlat de Airbus şi Safran - planificase cinci lansări Ariane 6 anul trecut. Totuşi, ultima lansare, cu versiunea cea mai puternică, Ariane 64, echipată cu patru propulsoare cu combustibil solid, a fost amânată pentru 2026. Această versiune este esenţială pentru îndeplinirea unor contracte strategice, inclusiv pentru lansarea sateliţilor din constelaţia Kuiper, proiectul Amazon destinat furnizării de internet global prin satelit. Josef Aschbacher a subliniat că, în doar 17 luni de la primul zbor, Ariane 6 a înregistrat cinci lansări, un ritm considerat fără precedent pentru o rachetă nouă din această categorie. Potrivit directorului ESA, performanţele demonstrează că noul lansator european „a funcţionat foarte bine”. Pentru anii următori, Arianespace vizează între nouă şi zece lansări Ariane 6 anual, iar detalii suplimentare privind calendarul ar putea fi anunţate în cursul săptămânii viitoare.

• Competiţia pentru noile lansatoare europene

În paralel cu consolidarea Ariane 6 şi Vega C, deja operaţionale, ESA derulează o licitaţie strategică pentru dezvoltarea unor noi capacităţi de lansare suverane, adresată industriei spaţiale europene emergente. Printre companiile aflate în competiţie se numără:

- PLD Space (Spania), cu racheta Miura;

- Isar Aerospace şi Rocket Factory (Germania);

- MaiaSpace (Franţa);

- Orbex (Marea Britanie).

Iniţiativa reflectă dorinţa ESA de a diversifica accesul la spaţiu şi de a sprijini dezvoltarea unui ecosistem european competitiv, capabil să concureze cu actorii privaţi americani.

• Explozie de misiuni de observare a Pământului

Cel mai spectaculos salt cantitativ este aşteptat în domeniul observării Pământului. ESA plănuieşte să crească numărul sateliţilor lansaţi de la 22 la 48, dintre care 33 vor face parte din constelaţia Iride, un proiect lansat la iniţiativa guvernului italian. „Este un record absolut în ceea ce priveşte sateliţii de observare a Pământului”, a declarat Aschbacher, subliniind importanţa acestui domeniu pentru monitorizarea schimbărilor climatice, securitate, agricultură şi gestionarea dezastrelor naturale.

• Explorare spaţială şi prezenţă umană pe orbită

Pe lângă misiunile de observare, ESA are în derulare 15 misiuni de explorare spaţială, la care se vor adăuga alte 12 aflate în pregătire. Un moment simbolic important al anului 2026 va fi plecarea astronautei franceze Sophie Adenot într-o misiune la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), programată pentru 15 februarie. Misiunea confirmă rolul activ al Europei în programele de zboruri cu echipaj uman.

ESA funcţionează în prezent cu un buget anual de 8,26 miliarde de euro, din care:

- 64,2% provin din contribuţiile statelor membre;

- 23,4% de la Uniunea Europeană;

- 7,9% din surse terţe.

La reuniunea ministerială ESA desfăşurată în noiembrie 2025, la Bremen, cele 23 de state membre au aprobat un buget de 22,1 miliarde de euro pentru perioada 2026-2028, ceea ce reprezintă o creştere de 31% în termeni nominali şi de 17% ajustată la inflaţie.

Întrebat despre impactul reducerilor bugetare ale NASA, decise de administraţia Donald Trump, Josef Aschbacher a admis că acestea „au un impact” asupra programelor comune, dar a subliniat că relaţia de cooperare dintre ESA şi agenţia spaţială americană rămâne solidă. Prin amploarea programelor şi volumul fără precedent al lansărilor, anul 2026 se conturează ca un moment de cotitură pentru politica spaţială europeană, marcând trecerea de la recuperarea capacităţilor pierdute la o strategie de expansiune şi autonomie într-un domeniu devenit esenţial pentru securitate, economie şi cercetare.