ICT

BNR trebuie să se implice în educaţia financiară a băncilor pe care le supraveghează

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 03 decembrie 2014

BNR trebuie să se implice în educaţia financiară a băncilor pe care le supraveghează
CĂLIN RECHEA

Înainte de declanşarea crizei financiare globale, băncile, inclusiv cele de la noi, au încercat să ne demonstreze că unu şi cu unu nu fac doi, ci minim trei sau poate chiar cinci.

Acordarea creditelor cu orice preţ şi ocuparea unei cote de piaţă cât mai mari a fost singurul obiectiv, iar Banca Naţională a României, cel puţin din perspectiva unui observator extern, s-a mulţumit să constate cât de rapid poate fi majorat gradul intermedierii financiare din economie.

La un cincinal distanţă de la terminarea miracolului dezvoltării pe datorie, BNR continuă "lupta" pentru scoaterea la lumină a putregaiului din sistemul bancar, dar a ajuns într-un stadiu îngrijorător: cel al lamentărilor publice privind lipsa de "cooperare" a băncilor.

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, a declarat, în cadrul seminarului EU-COFILE de săptămâna trecută, că doar patru bănci au respectat recomandarea de a constitui provizioane de 90% din expunerea faţă de firmele aflate în insolvenţă. Celelalte au fost somate să se conformeze până la sfârşitul lunii trecute, altfel riscând interzicerea atragerii de noi depozite.

"Să vii cu grad de acoperire cu provizioane la firme în insolvenţă de 33% e jignitor la adresa autorităţii de supraveghere", a precizat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, în condiţiile în care "unii nu par să realizeze ce probleme au".

Dar dacă nu este vorba de ignoranţă sau neprofesionalism? Oare nu oficialii BNR au fost mereu alături de "oprimatele" bănci, chiar şi când acestea încercau să blocheze trecerea legii falimentului personal prin Parlament?

În plus, BNR a ajutat băncile prin reducerea dobânzii de politică monetară, care a determinat o creştere a preţului obligaţiunilor guvernamentale. Mutarea expunerilor către datoria statului a permis instituţiilor financiare să "jongleze" cu structura portofoliilor de credite şi cu profitabilitatea, mai ales că achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale nu trebuiau acoperite prin suplimentarea capitalului (n.a. ponderea de risc a titlurilor de stat este la discreţia autorităţilor naţionale de reglementare, iar în Europa, inclusiv la noi, aceasta este zero).

Toate acestea au condus la amânarea constituirii provizioanelor şi a subdimensionării acestora, inclusiv pentru creditele acordate firmelor aflate în insolvenţă. Rezultatul? "Un dezastru", după cum a mai declarat Nicolae Cinteză.

În opinia sa, care poate fi uşor inclusă în categoria "am descoperit apa caldă", băncile nu trebuie să mai pună accentul pe garanţii în acordarea creditelor, ci pe fluxurile de numerar generate de client, o tendinţă susţinută, în sfârşit, de majoritatea băncilor de pe piaţă.

Pierderea aşteptată în 2014 pentru întreg sistemul bancar, de peste 2 miliarde de lei, va fi rezultatul "asaltului" BNR asupra portofoliilor de credite bancare.

De ce numai acum? Tot Nicolae Cinteză a declarat, în cadrul aceluiaşi seminar EU-COFILE, dar din 2013, că "ne-am îngrozit când am cerut datele de la Centrala Riscurilor Bancare şi le-am comparat cu ceea ce am găsit în bilanţul unor bănci", după cum scria presa financiară.

Adică Banca Naţională a trecut de la "groază" la "dezastru" fără să facă nimic timp de un an de zile? De ce?

Evoluţia percepţiei BNR, reflectată în declaraţiile din cadrul seminarului EU-COFILE în ultimii cinci ani, arată că autoritatea de supraveghere nu a ignorat deteriorarea calităţii activelor bancare. Cu toate acestea, acţiunile de remediere s-au lăsat prea mult aşteptate, iar situaţiei din prezent continuă să i se caute explicaţii şi scuze.

De exemplu, în cadrul seminarului EU-COFILE din 2014 s-a amintit că programele informatice al băncilor nu includ şi posibilitatea recuperării în viitor a datoriilor scoase din bilanţ, ci doar renunţarea definitivă la orice drepturi de recuperare prin ştergerea acestora. O scuză mai penibilă găsim doar la ghişeele instituţiilor statului, unde calculatorul este entitatea supremă, care acceptă sau nu date în funcţie de prognoza meteo.

"Deci clientul rămâne dator şi i se calculează şi dobânzi", a mai declarat Nicolae Cinteză, care astfel ne arată şi de ce nu se va relua prea curând creditarea.

Reprezentanţii sistemului bancar la seminarul EU-COFILE au ţinut să precizeze că soldul creditelor de la sfârşitul anului 2014 nu mai poate fi comparat cu cel de la sfârşitul anului trecut. Motivul este reducerea semnificativă a portofoliului de credite, prin scoaterea în afara bilanţului sau vânzarea celor neperformante.

Din păcate, această "curăţare" nu reprezintă un motiv suficient de optimism pentru reluarea creditării. De ce? Pentru că, de cele mai multe ori, povara creditelor rămâne neschimbată pentru debitori, chiar dacă li s-au schimbat "stăpânii", şi afectează extrem de negativ perspectivele cererii de credite.

Lamentările unei instituţii a cărei atotputernicie nu este pusă la îndoială de populaţie ne induc, până la urmă, un sentiment de milă. Oare chiar nu se poate face ceva pentru ca BNR să nu mai fie ignorată de bănci?

Bineînţeles că se poate. Confruntată cu rezistenţa băncilor în a-şi recunoaşte propria incompetenţă, inclusiv prin promovarea asiduă a indicatorilor de capitalizare calculaţi pe baza activelor ponderate la risc, Banca Naţională şi-ar putea uşura misiunea prin publicarea unor indicatori lunari ai stabilităţii financiare a sistemului bancar, care să includă şi gradul de leverage, determinat pe baza activelor totale şi nu a celor ponderate la risc. În fond, am văzut cât de bine şi-au "estimat" instituţiile financiare riscurile asumate.

Astfel, potenţialii deponenţi şi-ar plasa resursele în cunoştinţă de cauză, evitând băncile care, pe lângă nerecunoaşterea greşelilor din trecut, se comportă obraznic în faţa turnului de fildeş unde îşi are rezidenţa autoritatea de supraveghere.

O altă măsură, cu efecte mult mai profunde asupra stabilităţii financiare, ar fi lansarea unui program de educaţie financiară pentru bănci.

Conform misiunii sale oficiale, seminarul EU-COFILE este dedicat specializării jurnaliştilor din presa economică. Având în vedere ceea ce se întâmplă de mulţi ani în sistemul bancar, inclusiv la nivelul sucursalelor marilor bănci europene de pe piaţa noastră, nu ar fi mai eficient ca BNR să înceapă educaţia financiară, care să includă şi cursuri de etică, din altă parte?

Timpul este scurt. Anul viitor băncile de la noi vor fi supuse unui proces de evaluare a calităţii activelor şi testelor de stres premergătoare aderării la Uniunea Bancară.

BNR, fii bărbată!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Boromir

Curs valutar BNR

07 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9262
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0800
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4941
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6770
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.7720

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
Cotaţii fonduri mutuale
Energy CEO forum awards
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro