BRD Groupe Societe Generale lansează un studiu despre percepţiile antreprenorilor oportunităţile tranziţiei către modele de business sustenabile

BRD Groupe Societe Generale, partener fondator al Climate Change Summit, lansează primul studiu care analizează percepţiile antreprenorilor români despre oportunităţile şi provocările tranziţiei către modele de business sustenabile, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Studiul este lansat în contextul Climate Change Summit 2025 - cel mai important eveniment din Europa Centrală şi de Est dedicat acţiunii climatice, organizat la Bucureşti între 21 şi 25 octombrie. Prin acest demers, BRD îşi consolidează rolul de facilitator al tranziţiei verzi şi oferă o perspectivă concretă asupra modului în care antreprenorii români se raportează la sustenabilitate - ce îi motivează, ce îi blochează, cum percep costurile sustenabilităţii, beneficiile şi accesul la finanţare.

Cercetarea, desfăşurată pe segmentul microîntreprinderilor şi al IMM-urilor, conturează o cultură antreprenorială în care sustenabilitatea este privită cu prudenţă - pentru majoritatea antreprenorilor, sustenabilitatea rămâne o decizie economică, evaluată prin prisma costurilor şi a randamentului imediat, mai degrabă decât o strategie de transformare pe termen lung.

„Rezultatele studiului arată că sustenabilitatea este adesea percepută ca un cost sau o obligaţie, nu ca o oportunitate. Noi credem că este momentul să schimbăm această perspectivă: sustenabilitatea înseamnă rezilienţă şi eficientizare, nu doar conformare. Ca bancă, ne dorim să deschidem o conversaţie reală cu companiile şi să demonstrăm, prin soluţii concrete, că investiţiile în sustenabilitate pot genera economii, pot reduce riscurile şi pot crea un avantaj competitiv pe termen lung”, a spus Anca Nuţiu, Director Executiv Retail BRD Groupe Societe Generale.

Costurile - principalul motor decizional către sustenabilitate, dar şi cel mai mare blocaj

Pentru 51% dintre antreprenori, principalul motiv pentru care ar integra principii de sustenabilitate în afacerea lor este "reducerea costurilor operaţionale” (ex - eficienţă energetică, resurse). Acelaşi argument devine însă şi barieră: tot 51% dintre antreprenori nu pot face pasul către un model de business sustenabil din pricina "costurilor ridicate ale implementării”. Astfel, sustenabilitatea este dezirabilă pentru impactul său pozitiv economic, dar evitată pentru preţul care trebuie plătit iniţial.

Accesul la finanţare ar trebui să corecteze acest dezechilibru, dar nu reuşeşte să-l compenseze pe deplin: pentru 39% dintre antreprenori, "accesul limitat la finanţare” reprezintă o barieră în dezvoltarea unui business sustenabil. În acelaşi timp, bariere precum "lipsa de resurse interne pentru a gestiona procesul de tranziţie” (53%) sau "lipsa de expertiză sau cunoştinte în domeniul sustenabilităţii”(39%) limitează IMM-urile de la identificarea de oportunităţi.

Reputaţia şi valorile personale - mult în urma eficienţei

Motivaţiile antreprenorilor pentru integrarea sustenabilităţii în business sunt predominant pragmatice, orientate spre optimizare, rezilienţă sau gestionarea schimbărilor din piaţă, decât spre reputaţie sau poziţionare de brand: eficienţa operaţională este principala motivaţie a antreprenorilor, urmată de "pregătirea pentru conformarea la reglementări prezente şi viitoare” (28%). "Valorile personale” îi motivează pe 25% dintre antreprenori, "fidelizarea clienţilor existenţi” pe 24%, la fel şi "un acces mai bun la finanţare” (24%). La polul opus, doar 15% menţionează "reputaţia”, iar doar 20% văd în sustenabilitate o formă de "diferenţiere faţă de competiţie”.

Percepţiile antreprenorilor despre sustenabilitate: între realism economic şi credinţe limitative

Principala percepţie a antreprenorilor despre sustenabilitate porneşte de la piaţă, nu de la business: jumătate dintre ei (53%) cred că "produsele sustenabile nu se vând pentru că sunt prea scumpe pentru consumatori”. Această percepţie se reflectă şi în propriile decizii: dacă piaţa nu e dispusă să plătească pentru sustenabilitate, nici antreprenorii nu o privesc ca pe o investiţie, ci mai degrabă ca pe o cheltuială fără randament: jumătate dintre respondenţi consideră că "certificările de sustenabilitate sunt prea costisitoare şi nu aduc beneficii reale unui business”, dar şi că "transformarea unui business într-unul sustenabil implică un efort financiar mai mare decât beneficiile generate”.

Pe lângă acest pragmatism, persistă şi o serie de credinţe limitative în rândul antreprenorilor: 50% cred că "modelele de business circulare sunt fezabile doar în câteva industrii”, iar 49% consideră că „instrumentele de finanţare pentru sustenabilitate sunt concepute exclusiv pentru marile companii”. Astfel, studiul scoate la suprafaţă un sentiment de inechitate în accesul la finanţare, prezent mai acut în rândul firmelor tinere şi locale: 52% dintre business-urile cu activitate sub 10 ani împărtăşesc această percepţie (vs. 46% la cele mature, cu peste 10 ani de activitate), iar acelaşi procent se regăseşte şi în cazul companiilor cu activitate predominant locală (52% vs. 44% la cele cu acoperire naţională). Sustenabilitatea e astfel, percepută ca un proces rezervat celor cu resurse.

Cercetarea evidenţiază şi zone de incertitudine şi polarizare în rândul antreprenorilor. Percepţiile legate de timp şi risc sunt împărţite aproape egal: 37% cred că procesele sustenabile „durează prea mult ca să merite efortul”, în timp ce 39% nu împărtăşesc această opinie. În mod similar, 38% consideră că investiţiile în sustenabilitate „implică riscuri prea mari”, faţă de 41% care le percep ca fiind gestionabile.

Între buzzword şi know-how: sustenabilitatea, încă în curs de aprofundare de către antreprenori.

Sustenabilitatea este un concept familiar în mediul antreprenorial - 78% dintre respondenţi declară că au auzit de conceptul de "business sustenabil”. Însă această familiaritate nu înseamnă şi claritate. Doar 24% dintre antreprenori ştiu că există o diferenţă între sustenabilitate şi ESG- un semn că, deşi conceptul e asumat la nivel declarativ, puţini îi cunosc logica de aplicare. Paradoxal, această diferenţă se accentuează odată cu vechimea companiei - Companiile mature par mai puţin conectate la limbajul global al conformării: 46% dintre firmele cu peste 10 ani de activitate echivalează sustenabilitatea cu ESG, faţă de doar 28% dintre cele tinere.

Sustenabilitatea are ritmuri diferite - companiile tinere inovează, cele mature se conformează.

Vechimea în business influenţează profund felul în care antreprenorii se raportează la sustenabilitate: pentru companiile mature (< 10 ani activitate), sustenabilitatea înseamnă conformare la reglementări; pentru cele tinere ( >10 ani activitate), eficienţă şi diferenţiere.

Antreprenorii cu business-uri tinere asociază sustenabilitatea cu şansa de a câştiga un avantaj competitiv. Motivaţiile lor în adoptarea unor principii sustenabile sunt eminamente comerciale: reducerea costurilor operaţionale (54%), diferenţierea faţă de competiţie (24%), oportunităţile de inovaţie (27%) sau atragerea investiţiilor (24%).

Pe de altă parte, companiile cu peste 10 ani de activitate se raportează la sustenabilitate mai mult pentru a se pregăti pentru conformarea la reglementari prezente şi viitoare (28%). Resimt mai puţin barierele de acces: doar 49% dintre business-urile mature consideră că preţurile descurajează consumatorii (vs. 58%, business-uri sub 10 ani de activitate/tinere) şi doar 46% cred că finanţarea sustenabilă e rezervată exclusiv companiilor mari (vs. 52%, bsiness-uri tinere). Pentru ele, sustenabilitatea nu reprezintă atât de mult o cale de diferenţiere, ci un standard de operare.

În privinţa orizontului de timp, 63% dintre antreprenori cred că sustenabilitatea va deveni un factor obligatoriu pentru toate afacerile din România în mai puţin de zece ani. Totuşi, aproape 4 din 10 (38%) o consideră o perspectivă îndepărtată sau chiar improbabilă. Această divizare arată că piaţa este fragmentată în ceea ce priveşte sentimentul de urgenţă: pentru unii, sustenabilitatea este o condiţie inevitabilă a viitorului; pentru alţii, rămâne un ideal încă prea departe de realitatea de zi cu zi a businessului.

Studiul face parte din direcţia strategică a BRD de a sprijini tranziţia mediului de afaceri către un model economic sustenabil şi de a înţelege cât mai bine provocările reale cu care se confruntă antreprenorii în acest proces. Rezultatele cercetării confirmă nevoia de accesibilitate, claritate şi sprijin concret în adoptarea practicilor sustenabile - o nevoie la care BRD răspunde prin iniţiative dedicate mediului de afaceri. Prin programe precum District BRD pentru IMM-uri şi prin creditul corelat cu obiective de sustenabilitate, BRD oferă antreprenorilor instrumente reale de progres: de la mentorat şi consultanţă, la soluţii de finanţare care recompensează performanţa sustenabilă.