După automatizare şi digitalizare, companiile intră acum într-o nouă etapă de transformare profundă: agentificarea, se arată într-un comunicat scris de Cristiana Deca, expert cybersecurity, CEO&cofondator Decalex Digital, remis redacţiei. Vorbim despre integrarea de agenţi AI autonomi care nu doar execută sarcini, ci pot lua decizii operaţionale, colabora între ei şi interacţiona direct cu oamenii.
Spre deosebire de asistenţii virtuali clasici (chatbot, voicebot etc.), agenţii AI sunt entităţi digitale care au obiective definite, nu doar taskuri. Pot planifica, acţiona, învăţa, adapta, colaborează cu alţi agenţi AI din organizaţie şi/sau cu echipele. De asemenea, pot accesa date, trimite e-mailuri, genera documente sau interacţiona cu aplicaţii. Iată un exemplu concret: un agent AI monitorizează în timp real facturile restante, trimite automat notificări personalizate clienţilor, negociază termene şi chiar propune directorului financiar decizii de cash-flow, ceea ce ajută esenţial la optimizarea de costuri vizată de orice companie din lume.
Unde ar fi necesari şi pot fi implementaţi primii agenţi? Departamentele financiare, recrutare, marketing sau juridic ar putea fi printre primele.
Financiar - Contabil - gestionarea şi monitorizarea bugetelor, trimiterea de alerte când sunt pe cale să se consume.
HR & Recrutare - screening automatizat de CV-uri, trimiterea invitaţiilor la interviu, personalizarea angajărilor şi a integrării în echipe, în funcţie de rol, departament şi senioritate.
Marketing & Vânzări- Testarea campaniilor, îmbunătăţirea mesajelor şi propunerea de conţinut personalizat, uşurând astfel munca creativilor. Interacţiunea directă cu clienţii, dincolo de clasicul chatbot.
Departamentul Juridic şi Conformitate - verificări automate ale clauzelor contractuale faţă de politicile interne, monitorizarea riscurilor şi rapoartele necesare top managementului.
Agenţii AI deschid uşa către organizaţii semi-autonome sau hibride, în care o parte dintre decizii sunt luate de software - rapid, documentat, fără bias emotional, iar cealaltă parte (esenţială, de altfel) de către top managementul "uman”. Cu agenţii AI, controlul centralizat pierde teren, iar deciziile se iau mai rapid.
Există riscuri? Categoric, da. Am identificat cel puţin patru, astfel. Vorbim înainte de toate despre dependenţa de AI: dacă agenţii sunt prost configuraţi, deciziile pot deveni eronate, ineficiente, decontextualizate. În al doilea rând, despre securitatea şi confidenţialitatea datelor: un agent cu acces la ERP sau CRM poate deveni o breşă majoră dacă nu este proiectat şi administrat corect. Al treilea risc vine în cazul eşecurilor: cine răspunde legal pentru deciziile greşite ale unui agent autonom? În al patrulea rând, cum îi gestionăm eficient pe acei agenţi implementaţi local, fără aprobarea departamentelor de guvernanţă (aşa-numiţii ”Shadow AI”)?.
În concluzie, agentificarea reprezintă o transformare radicală a modelelor de business clasice, vine la pachet cu o serie de riscuri şi provocări ce trebuie atent gestionate. Un lucru este însă cert: companiile care adoptă rapid agenţi AI, vor câştiga viteză decizională. Pentru aceasta este însă necesar şi un leadership de nivel următor, pregătit să înţeleagă şi să colaboreze cu AI.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.07.2025, 13:00)
Corect..dar actualii guvernanti si sistemul de decidenti UE decid mai prost lasand oamenii pe drumuri...Eu prefer un AI etic decat decidenti care asculta de agenda corporatiilor...Ave, nevoie de decidenti logici si empatici precum un Ai care respecta algoritmii dar un Politician nu le respecta. Deci prefer un AI decat un decident cu toane..unul care respecta reguli etice si umane.