CARTA ALBĂ A IMM-URILOR 2020:CNIPMMR solicită înfiinţarea unui task-force naţional pentru absorbţia fondurilor europene

George Marinescu
Ziarul BURSA #Fonduri Europene / 17 decembrie 2020

CNIPMMR solicită înfiinţarea unui task-force naţional pentru absorbţia fondurilor europene

Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri: "Întocmirea unui cadru digital funcţional pentru facilitatea absorbţiei fondurilor europene este prioritatea numărul unu" Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene: "Mediul de afaceri are o alocare totală de 7 miliarde euro prin PNRR şi fondul de coeziune" Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR: "55,4% dintre antreprenori sunt îngrijoraţi de incertitudinea evoluţiei economiei naţionale, de scăderea cererii interne şi de suspendarea activităţii din cauza restricţiilor impuse"

Din cauza situaţiei economice marcată de pandemia Covid-19, 98,23% dintre antreprenorii din ţara noastră susţin că activitatea le-a fost afectată de actuala criză şi că de-a lungul anului 2020 s-au lovit de mai multe dificultăţi, se arată în cea de-a 18 ediţie a lucrării "Carta Albă a IMM-urilor din România", realizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în parteneriat cu Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA).

"Principalele constatări din acest an sunt: dacă în anul 2019 problemele IMM-urilor erau legate de angajarea forţei de muncă, de menţinerea personalului, de birocraţie şi inflaţie, în 2020 pe primul loc se situează incertitudinea cu privire la evoluţiile viitoare ale economie, scăderea cererii interne şi suspenda temporară a activităţii din cauza pandemiei. De aceea, 55,4% din respondenţi susţin că evoluţia actuală este stânjenitoare, mai ales în condiţiile în care 5 din 10 IMM-uri şi-au redus activitatea iar 7 din 10 antreprenori consideră că ne confruntăm cu o evoluţie scăzută", a declarat, ieri, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, cu prilejul lansării celei de-a 18 ediţii a Cartei Albe a IMM-urilor.

Domnia sa arată că, pentru redresarea situaţiei, 4 din 10 antreprenori intenţionează să acceseze fondurile europene şi că a scăzut numărul celor care se autofinanţează ca urmare a instrumentelor financiare privind munca flexibilă, şomajul tehnic şi capitalul de lucru introduse de Guvern în acest an.

"Oamenii şi-au întors atenţia către cererea internă şi folosirea noilor tehnologii. Întreprinzătorii au apelat la măsurile oferite de guvern în acest an. 2 din 10 antreprenori au apelat la creditele din IMM Invest.

În privinţa utilizării IT, 9 din 10 IMM-uri au computere, laptopuri, lucrează digital, folosesc intranetul şi netul. 4 din 10 antreprenori folosesc reţelele social-media, dar din păcate numărul companiilor care au un site propriu este la un nivel scăzut ceea ce arată necesitatea unui nivel important de investiţii în această zonă. Dacă vorbim despre informatizarea şi digitalizarea IMM-urilor, 7 din 10 au soft de operare de afaceri, 4 din 10 folosesc semnătura electronică, dar au un nivel scăzut al softurilor de comunicare şi de securitate", a precizat Florin Jianu.

Preşedintele CNIPMMR a menţionat că instituţia pe care o conduce a propus un program de guvernare a mediului de afaceri în 11 puncte, cu 93 măsuri de susţinere, marea lor majoritate fiind conforme cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi cu marile reforme ce trebuie susţinute de ţara noastră.

"Parte dintre programe se regăsesc în PNRR, care este lansat în dezbatere publică. Noi propunem investiţii pornind de la cele în start-up-uri până la a ajunge să securizăm economia românească prin depozite regionale, fabrici de consumabile medicale, etc.. PNRR este perfectibil, iar noi vom ajuta în acest sens, nu vom critica. Considerăm că Ministerul Fondurilor Europene trebuie să rămână un minister puternic, de sinteză care să aibă puterea implementării fondurilor europene", a spus Florin Jianu.

MEEMA poate evalua între 3500 şi 5000 de firme pe lună pentru măsura 2 - granturi pentru capital de lucru

Accesarea fondurilor europene este şansa dezvoltării României şi autorităţile centrale trebuie să schimbe complet logistica şi modul actual de accesare, prin trecerea în zona digitală şi creşterea capacităţii administrative de a absorbi banii alocaţi de la Bruxelles, a afirmat Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA). "Sunt optimist că acest lucru se va putea face şi că începând cu anul viitor vom avea extinse programe şi aplicaţii pentru ca antreprenorii să poată accesa fondurile europene cât mai simplu şi cât mai eficient. De aceea, întocmirea unui cadru digital funcţional pentru facilitatea absorbţiei fondurilor europene este prioritatea numărul unu pentru viitorul guvern", a spus ministrul Economiei.

Domnia sa a arătat că pandemia Covid-19 ne-a împins către digitalizare, către mediul online, către digitalizarea IMM-urilor, care au fost nevoite să treacă afacerile din zona offline în zona online.

"Lucrurile nu sunt perfecte. Lucrăm cu noua agentie a IMM-urilor care are nouă oameni din numărul total de 25 de persoane care ar trebui să deservească instituţia respectivă. Am implementat un software digital prin care evaluarea nu se mai face la nivel de dosar, ci complet automatizat, iar acesta lucru este un salt foarte mare pe care l-am adus în relaţia între autoritatea publică centrală şi antreprenor. Nu mai este cazul ca antreprenorul să vină să îşi depună dosarul şi să fie trimis de la un ghişeu la altul; acum totul se face digital. Nu merge la fel de repede pe cât ne-am dori, pentru că pandemia ne-a dat peste cap toate planurile", a precizat Virgil Popescu.

Ministrul Economiei s-a referit şi la măsurile introduse pentru IMM-uri prin OUG 130/2020 şi 174/2020. El a arătat că implementarea măsurii 1 destinată sprijinirii cu 2000 de euro a microîntreprinderilor se apropie de final şi că va fi deschisă în curând o nouă sesiune de aplicare, deoarece au mai rămas fonduri care nu au fost încă solicitate, dar care speră să fie epuizate odată cu modificările legislative prin care în măsura respectivă au fost introduse şi întreprinderile familiale şi cele individuale. Conform ministrului de resort, pe măsura 2 privind finanţarea capitalului de lucru s-au făcut până acum plăţi de 132 milioane lei, a fost deschisă aplicaţia privind măsura 3 pentru granturile acordate investiţiilor şi urmează să fie deschise aplicaţia privind programul Electric-up pentru HoReCa şi IMM-uri, unde granturile acordate au valoare maximă de 100.000 euro.

"Doar investiţiile pot genera revenirea la normalitate. (...) Producţia industrială a crescut şi luna trecută. Este clar că lucrurile încep să îşi revină, dar este nevoie de infuzie de capital în piaţă. Ştiu că băncile sunt reticente în acordarea acestui capital, pentru că îşi urmăresc în primul rând profitul lor, a spus ministrul Virgil Popescu".

La rândul său, Liviu Rogojinaru, secretar de stat pentru mediul de afaceri în cadrul MEEMA a arătat că, pe măsura 1, 9200 de aplicanţi au primit deja cei 2000 de euro, 18000 au primit notificările privind încheierea contractelor, şi că speră ca, până la sfârşitul acestui an sp primească suma respectivă toate microîntreprinderile înscrise pentru această măsură. În privinţa măsurii 2 - sprijinirea capitalului de lucru

1000 de IMM-uri au primit deja sumele solicitate, 3000 de firme au fost notificate pentru semnarea contractului de finanţare şi că până la sfârşitul anului 3500 de companii vor beneficia de sumele alocate prin măsura respectivă.

"Sunt 9 agenţii teritoriale pe care le avem, iar firmele sunt împărţite prin intermediul computerului. În aceste condiţii, apar situaţii de genul ca un solicitant aflat la numărul 620, repartizat la agenţia din Cluj, să primească banii după cel aflat la numărul 1629 dar repartizat la agenţia din Constanţa, dar ele sunt generate de numărul mic de angajaţi cu care lucrăm, dat fiind faptul că o parte dintre aceştia se află izolaţi la domiciliu sau în spitale din cauza Covid-19. Dacă împărţirea pe agenţii nu ar fi fost făcută de computer, riscam să ne lovim de vechile metehne în aprobarea dosarului pe bază de telefon sau relaţii. Capacitatea noastră este de 3500 sau maximum 5000 de firme pe lună şi este posibil să ne lungim cu programul poate până în aprilie 2021. Firmele vor primi notificări, iar cele 5000 de firme aflate în dificultate financiară şi care au fost respinse pot depune contestaţie", a precizat Liviu Rogojinaru.

În privinţa implementării măsurii 3 - sprijin financiar privind capitalul pentru investiţii, aceasta este deschisă până în 29 ianuarie inclusiv, iar secretarul de stat a spus că antreprenorii să recurgă la sprijinul firmelor de consultanţă pentru accesarea acestei măsuri.

MFE propune o societate de administrare a instrumentelor financiare finanţate din fondurile europene

Referitor la cele trei măsuri, acestea au fost realizate în parteneriat cu CNIPMMR şi cu Ministerul Fondurilor Europene, iar suma finală alocată este de 1,5 miliarde euro, a precizat ministrul de resort, Marcel Boloş.

"Am iniţiat împreună şi un program de educaţie digitală pentru întreprinderile mari şi mici. Apelurile de proiecte pentru digitalizarea companiilor mari s-au încheiat, iar cel pentru cele mici se va deschide în curând, pentru a putea continua strategia pe care o avem la nivelul MFE şi MEEMA pentru digitalizarea IMM-urilor. Acest apel de proiecte are valoarea totală de 150 milioane euro. (...). În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ca urmare a demersurilor CNIPMMR, avem pilonul de competitivitate economică, care este acum în dezbatere publică. Avem o primă iteraţie cu Comisia Europeană care ne-a făcut observaţii, dar considerăm că suma alocată, de 3,8 miliarde euro, trebuie folosită pentru consolidarea poziţiei pe piaţa europeană a IMM-urilor din România. Mai avem în politicia de coeziune alte 3,2 miliarde euro dedicaţi mediului de afaceri. Cu cele 3,8 miliarde euro din PNRR, sunt în total 7 miliarde euro alocate pentru mediul de afaceri din ţara noastră menite să asigure consolidarea acestuia pe piaţa europeană", a declarat Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene.

El a precizat că digitalizarea şi tranziţia verde sunt prioritare şi că, deşi este adeptul absorbţiei de fonduri europene, este important în ce anume investim. De aceea, împreună cu CNIPMMR, Ministerul Fondurilor Europene va definitiva o componentă pentru reformele privind mediul de afaceri care, "odată ce va fi aprobată de Comisia Europeană, va deveni lege pentru orice guvern care se va instala la Palatul Victoria".

"Accesul la inovare şi activitatea de cercetare-dezvoltare sunt prioritare în această etapă. Dezvoltarea internaţionalizării nu trebuie abandonată pentru că actuala criză pandemică nu va ţine o veşnicie. Important pentru noi este asigurarea flexibilităţii şi accesul la finanţare. Noi am propus, printre altele, înfiinţarea unei societăţi de administrare a instrumentelor financiare finanţate din fondurilor europene pentru a asiugra un cadru flexibil privind accesul la aceste instrumente", a spus ministrul Marcel Boloş.

Ovidiu Nicolescu, preşedinte de onoare al CNIPMMR: "Sistemul bancar, reticent la creditarea IMM-urilor din domeniul inovării-cercetării"

Numărul şi potenţialul IMM-urilor depind de mediul instituţional în care funcţionează, deoarece mediul de afaceri determină perfomanţele şi dezvoltarea companiilor, susţine profesor universitar dr. Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al CNIPMMR.

"În ultimii 10 ani, mediul de afaceri nu a fost niciodată stânjenitor ca acum, când 6 din 10 întreprinzători susţin că mediul respectiv nu este favorabil derulării business-urilor. Doar o firmă din 10 consideră că mediul de afaceri oferă condiţii normale. Acest lucru arată că trebuie luate măsuri de către factorii de decizie pentru ca mediul de afaceri să devină funcţional, predictibil şi prietenos", a arătat Ovidiu Nicolescu.

El a precizat că o firma există şi este performantă atât timp cât există cerere pentru produsele sale.

"Peste 50% din firme consideră că cererea a scăzut în acest an, iar 50% dintre IMM-uri şi-au suspendat temporar sau şi-au încetat activitatea din cauza panedmiei. (...) De aceea, pe viitor, pentru orice întreprindere, funcţionalitatea şi performanţele trebuie corelate cu capacitate de a-şi anticipa şi pregăti viitorul, adică de a elabora strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung. Din păcate, 25,53% dintre IMM-urile din ţara noastră nu îşi proiectează viitorul, iar 44,82% elaborează doar politici şi planuri anuale. Este îmbucurător faptul că faţă de anii precedenţi, când doar 9% din companii elaborau strategii pe termen mediu sau lung, acum procentul a crescut la 20%, iar 9,65% dintre respondenţi au deja strategii de dezvoltare a afacerii pentru următorii 3-5 ani", a arătat preşedintele de onoare al CNIPMMR.

Conform Cartei Albe a IMM-urilor 2020, lucrare coordonată de domnul Ovidiu Nicolescu, doar o treime dintre IMM-uri fac inovare tehnică, iar o şesime fac inovare în management, marketing şi digitalizare.

"Din păcate, foarte puţine IMM-uri, aproximativ o pătrime, desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare de sine stătătoare. Din totalul întreprinderilor care fac investiţii, o treime nu vizează elemente inovatoare, iar o pătrime din IMM-urile care investesc în cercetare-dezvoltare şi inovare alocă doar 10% din sumele destinate investiţiilor. Numai 6% din IMM-urile care fac investiţii alocă resurse importante pentru inovare, cercet-dezvoltare, majoritatea investiţiilor (70,48%) făcându-se din surse proprii şi doar 11,99% din surse bancare. (...)

Dacă vrem ca România să facă paşi substanţiali în economia digitală trebuie să găsim alte surse de finanţare pentru IMM-uri decât cele din sistemul bancar. Băncile din România se implică foarte puţin în finanţarea inovării pentru că ea implică un risc crescut, iar băncile nu au apetit să îşi asume aceste riscuri. Va trebui să atragem resurse de la Uniunea Europeană pentru a le direcţiona în IMM-urile care fac inovare", a spus Ovidiu Nicolescu.

El consideră că pentru remedierea actualei situaţii este nevoie de măsuri pentru relansarea IMM-urilor cum ar fi: menţinerea cererii de producţie şi servicii la un nivel rezonabil, asigurarea lanţurilor de aprovizionare pentru populaţie şi companii, lichidităţi şi finanţări pentru companii şi populaţie - în condiţiile în care băncile nu finanţează suficient -, investiţii substanţiale, resurse umane apte disponibile pentru muncă, continuarea alocării de sume substanţiale de la bugetul de stat pentru sprijinirea economiei şi populaţie în confruntarea cu pandemia, accesarea rapidă a resurselor puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.

"România se află în faţa unei şanse istorice, pentru că niciodată nu a avut la dispoziţie, nu a avut posibilitatea să acceseze peste 70 miliarde euro veniţi din afară. Dar aceşti bani sunt o posibilitate. Pentru ca ea să devină necesitate e necesar ca România să elaboreze programe şi proiecte. Noi propunem elaborarea unui task-force naţional care să se ocupe de acest lucru. Daca nu îl facem, nu vom reuşi să atragem aceşti bani şi ei vor trece pe lângă noi. Alocările de la Bruxelles sunt de principiu şi dacă nu le absorbim ele se redistribuie", a menţionat Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al CNIPMMR.

Dumitru Nancu, director general al FNGCIMM: "Valoarea garanţiilor acordate pe primele zece luni din 2020 reprezintă 30% din totalul valorii garanţiilor din ultimii 18 ani"

Garantarea a devenit un instrument necesar şi căutat de mediul de afaceri deoarece Guvernul a înţeles rolul important al garanţiilor în nume şi cont stat, care are un efect multiplicator de până la şapte ori în economia naţională, a arătat Dumitru Nancu, director general al Fondului Naţional pentru Garantarea Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

"Valoarea garanţiilor acordate de FNGCIMM în primele zece luni ale anului 2020 repezintă 30% din valoarea tuturor garanţiilor pe care fondul le-a acordat în 18 ani. Referitor la 2019, am avut o valoare de garantare în 2020 de 5,5 ori mai mare faţă de anul trecut şi un număr dublu de beneficiari. (...) Pe IMM Invest care a demarat in 1 iunie s-au acordat 23000 de garanţii, s-au plătit de la bănci 17 miliarde lei şi în acest moment sumele cheltuite pentru care plătim dobânzi şi comisioane au ajuns la 10 miliarde lei. La cele 10 miliarde, am plătit 500 milioane lei ca dobânzi şi comisioane. Este cea mai mare infuzie de capital, fără bani de la bugetul de stat, ci de la sistemul financiar bancar, al celor 23 de bănci din program. Pe circuitul de aprobare al băncilor se va ajunge la 25000 IMM-uri finanţate în acest an", a precizat Dumitru Nancu.

El a menţionat că programul IMM Invest va continua şi că solicitările de garantare pot fi depuse până la 30 iunie 2021. Domnul Nancu a specificat că se încearcă pe PNRR găsirea în cei 3,8 miliarde euro alocaţi a unor sume pentru finanţarea comisioanelor de garantare, de risc şi a dobânzilor pe toată perioada de derulare a IMM Invest, adică până în anul 2026. Mai ales că, aşa cum susţine domnia sa, IMM Invest şi-a dovedit importanţa prin faptul că, la şase luni de la lansare, unul din două IMM-uri este bancabil, faţă de unu din patru aşa cum era în luna iunie.

În privinţa IMM Leasing, Dumitru Nancu a precizat că au fost deja garantate, la numai o lună de la lansarea programului, credite de 375 milioane lei.

"Este singurul leasing cu avans zero şi perioadă de graţie de un an, costurile sunt suportate opt luni de stat, iar 50% din dobânda plafonată este suportată de Ministerul Finanţelor Publice prin FNGCIMM", a spus Dumitru Nancu.

El a arătat că, din cauza faptului că raportul dintre creditul bancar şi creditul comercial este de 1 la 3, a fost nevoie de introducerea programului IMM Factor.

"La factoring suntem pe locul 26 în UE şi 25% din PIB este exprimat în termeni de valori facturate. Programul a fost aprobat prin OUG, am obţinut autorizaţia Comisiei Europene, dar este nevoie ca viitorul guvern să emite o nouă ordonanţă de urgenţă pentru ca programul să devină operaţional. Actualul guvern interimar nu poate face acest lucru, aşa că sperăm ca odată învestit viitorul guvern să dăm drumul şi la IMM Factor. Mai arăt că anul viitor vom avea programul Agroinvest, unde venim cu două facilităţi noi faţă de IMM Invest: perioada de graţie va fi de 24 luni, iar componenta nerambursabilă este de 120.000 euro, dar nu mai mult de 10% din finanţare", a spus Dumitru Nancu, preşedintele FNGCIMM.

50% din IMM-uri apelează la sistemul asigurărilor specifice

Anul acesta a fost un test al rezilienţei pe care economia şi mediul de afaceri l-au trecut, chiar dacă l-au trecut cu pierderi şi nu foarte uşor, a spus Ionuţ Stanimir, director executiv al Direcţia Marketing şi Comunicare din cadrul BCR.

"Este clar că intrăm într-o etapă a economiei care presupune foarte multă tehnologie. De aceea e nevoie de Romania Tech Nation, care să încurajeze infuzarea de tehnici şi politici, prin măsuri fiscale aferente. Trebuie să identificăm împreună trendurile mari care ne aşteaptă şi să continuăm parteneriatul cu Guvernul pentru ca România să facă acest pas tehnologic şi acesta să devină realitate. Viitorul României este legat de educaţie şi de tehnologie", a spus Ionuţ Stanimir.

În schimb, Manuel Fernandez Amezaga, CEO Sodexo, susţine că IMM-urile au nevoie de suport pentru a ţine ritmul dezvoltării economice, mai ales că în ultimele nouă luni s-au confruntat cu probleme pentru care nu erau pregătite. Conform domniei sale, "recuperarea economică este obiectivul important în următoarea perioadă, pentru ca IMM-urile să crească şi să devină competitive".

Dar pentru acest lucru este nevoie şi de domeniul asigurărilor, mai ales pentru acoperirea riscurilor de neplată şi insolvenţă, sau pentru asigurarea continuităţii business-ului, afirmă Dana Baciu, director Persoane Juridice în cadrul Groupama Asigurări.

"Oferim acoperire pentru riscuri de neplată şi insolvenţă. Cu ajutorul CNIPMMR am reuşit să înţelegem problemele cu care se confruntă IMM-urile şi să venim cu soluţii pentru asigurarea continuităţii business-ului. În 2020, peste 50% din IMM-uri consideră că asigurările specifice sunt cele care reprezintă metode eficiente de gestionare a riscurilor cu care se confruntă. Din acestea 68% sunt întreprinderi mijlocii, iar 22% microîntreprinderi", a spus Dana Baciu.

Conform domniei sale, asigurările specifice reprezintă principala modalitate de gestionare a riscurilor pentru 54% din companiile din comerţ 54%, pentru 52% pentru firmele din industrie, pentru 47% dintre IMM-urile din servicii şi pentru 46% din societăţile care activează în domeniul construcţiilor.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

08 Mar. 2021
Euro (EUR)Euro4.8838
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1118
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4060
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6917
Gram de aur (XAU)Gram de aur223.8171

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
www.hipo.ro
HackITall2
Women Professionals in the Automotive Industry
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro