Cât de aproape este un cutremur major pe piaţa creditului din SUA?

Cotaţia Bloomberg a titlului ABS Tricolor 2025-2A E a fost de 101,05% din valoarea nominală în 11 iunie 2025 pe o piaţă cu lichiditate foarte redusă.

Cotaţia a crescut până la 105,491% din valoarea nominală în 8 septembrie 2025, iar apoi, după câteva zile în care lipsesc cotaţiile, Bloomberg arată o cotaţie de 12,28% din valoarea nominală, în condiţiile în care "compania a intrat neaşteptat în faliment" (vezi graficul 1).

Tricolor Holdings a fost un creditor auto subprime care s-a înfiinţat în 2007. Tranşa de rang superior a instrumentului ABS prin care a încercat să atragă noi finanţări a primit un rating preliminar de AA de la S&P Global Ratings, iar tranşele subordonate ratinguri de la A la B, în condiţiile în care garanţiile erau "creanţe auto subprime", conform unui comunicat de presă din 4 iunie 2025.

S&P a justificat ratingul prin "modelul de afaceri consecvent", care "se concentrează pe furnizarea de servicii integrate de vânzare şi finanţare de vehicule către un segment de piaţă insuficient deservit, în special clienţii hispanici, cu dosare de credit limitate sau inexistente", dar şi prin "managementul şi personalul cu experienţă", precum şi prin "structura acţionariatului şi stabilitatea financiară".

Lista cumpărătorilor instrumentelor ABS de la Tricolor Holdings include nume de marcă, precum Pacific Investment Management Co. (PIMCO), Janus Henderson Group, dar şi bănci de talia JP Morgan sau Fifth Third Bancorp.

Cele două bănci se confruntă acum cu pierderi de sute de milioane de dolari de pe urma acestor expuneri, după cum arată Bloomberg, care mai prezintă şi alte cazuri de "moarte subită" neaşteptată.

Unul dintre primele semnale a venit în primăvară, când Saks, renumita companie de retail de lux, a cerut restructurarea unei emisiuni de obligaţiuni încă înainte de plata primului cupon. Emisiunea are maturitatea în 2029 şi un cupon de 11%, iar cotaţia sa a scăzut în câteva luni de la paritate până la circa 20% din valoarea nominală.

Nici companiile din sectorul energetic nu au fost ocolite de probleme. Obligaţiunile companiei de gaze naturale New Fortress Energy (NFE), emise cu un cupon de 12% şi maturitatea în 2029, au urmat îndeaproape traiectoria obligaţiunilor Sacks şi au ajuns recent la 30% din valoarea nominală. Căderea precipitată a urmat cererii adresate creditorilor de a accepta restructurarea datoriilor prin transformarea obligaţiunilor în acţiuni.

Bloomberg subliniază că "viteza vertiginoasă cu care s-au produs toate acestea este atât de neobişnuită încât pe Wall Street începe să se manifeste o îngrijorare tot mai puternică".

Tot mai mulţi analişti şi investitori se întreabă dacă pieţele nu au intrat într-o nouă normalitate, în care căderile masive ale valorii obligaţiunilor într-un interval foarte scurt de timp nu este deloc o aberaţie, după cum mai arată agenţia de ştiri.

Jason Mudrick, director executiv la Mudrick Capital Management, a declarat pentru Bloomberg că "recentele căderi ar putea să reprezinte proverbialul canar din mina de cărbune".

În opinia sa, "excesele s-au acumulat pe pieţe timp de mulţi ani, ca urmare a menţinerii dobânzilor oficiale la zero sau apropiate de zero, fenomen care a stimulat împrumuturile şi asumarea unor riscuri tot mai mari de către creditori".

Matt King, fondatorul Satori Insights, consideră că este doar o chestiune de timp până când vor fi descoperite tot mai multe situaţii de incapacitate de plată, deoarece "există foarte multe credite care ar trebui să fie insolvabile, dar care au fost menţinute în funcţiune prin combinarea relaxării clauzelor contractuale şi a lichidităţii abundente şi continue".

Un caz special în reprezintă cazul companiei nelistate de piese auto First Brands, despre care Bloomberg scrie că "a făcut o implozie spectaculoasă la sfârşitul lunii trecute", în condiţiile în care unul dintre partenerii săi financiari au cerut o investigaţie independentă pentru a clarifica modul în care "2,3 miliarde de dolari au dispărut pur şi simplu".

Printre finanţatorii First Brands se regăsesc tot nume mari, precum UBS, banca de investiţii Jefferies Financial Group sau Millennium Management.

În cazul Jefferies, Bloomberg scrie că investitorii au cerut returnarea banilor din fondul de hedging administrat de banca de investiţii.

"Situaţia reprezintă o ameninţare deosebită pentru reputaţia Jefferies, deoarece banca a ajutat First Brands să vândă o parte semnificativă din împrumuturile sale pe termen lung în ultimul deceniu", mai subliniază agenţia de ştiri.

Pe fondul incertitudinilor legate de valoarea pierderilor din aceste expuneri, acţiunile Jefferies Financial Group (JEF) au scăzut în ultimele zile cu aproape 20% la New York, după un declin de peste 10% în 16 octombrie 2025, până la 48,8 dolari (vezi graficul 2).

Analistul financiar Dario Capodici, co-fondator al companiei Synnax Technologies şi fost economist la Citibank, a studiat mai atent situaţiile financiare ale băncii de investiţii, unde se arată că "o parte substanţială a titlurilor primite de noi drept garanţie a fost vândută sau reipotecată".

Valoarea titlurilor vândute sau reipotecate era de circa 20 miliarde de dolari la sfârşitul lunii august 2025, iar Capodici subliniază că această situaţie reflectă un deficit major de lichiditate, mai ales în condiţiile în care banca s-a finanţat şi prin operaţiuni repo.

Pe marginea acestor date, Edward Dowd, fost manager de investiţii la BlackRock, scrie pe contul său de Twitter că "Fantoma Crăciunului Viitor vrea să comenteze: JPM va cumpăra Jefferies pentru 5 dolari pe acţiune".

Aşa-numita "fugă către siguranţă" afectează puternic şi acţiunile marilor bănci regionale din Statele Unite, care se confruntă cu presiuni puternice de vânzare, pe fondul îngrijorărilor legate de expunerile masive faţă de sectorul imobiliar comercial. De asemenea, analiştii şi investitorii avertizează tot mai frecvent cu privire la efectele neaşteptate ale efectului de contagiune.

Tensiunile care se acumulează accelerat în sectorul bancar american, pe fondul incertitudinilor privind situaţia lichidităţii dar şi a capitalizării, au împins investitorii către obligaţiunile guvernamentale, ale căror randamente au înregistrat scăderi semnificative.

Acum pe piaţă sunt urmărite cu atenţie mai ales titlurile pe termen scurt, cum sunt cele cu maturitatea de 13 săptămâni sau de 2 ani, care oferă indicii cu privire la următoarele decizii de politică monetară ale Federal Reserve.

În cazul obligaţiunilor de 13 săptămâni, randamentul a scăzut cu circa 25 de puncte de bază de la ultima şedinţă de politică monetară, până la circa 3,86%, ceea ce indică o reducere similară în curând a dobânzii oficiale. Pentru titlurile de 2 ani declinul din ultima lună a fost de 10 puncte de bază, până la circa 3,41%, cel mai redus nivel din 2022 (vezi graficul 3).

"Când randamentul obligaţiunilor de 2 ani scade atât de repede, piaţa pariază că Fed-ul va trebui să relaxeze şi mai mult politica monetară pentru a preveni o criză a creditelor sau o recesiune", consideră o serie de analişti independenţi.

Dar mai poate o simplă reducere a dobânzilor să oprească contagiunea din sistemul financiar, să prevină o criză a creditări şi o recesiune, în condiţiile în care nimeni nu pare să ştie unde sunt acumulate riscurile financiare majore sau dacă "fulgul de nea", care ar putea declanşa avalanşa, nu cumva a căzut deja şi împinge sistemul către punctul său critic?