CCIFER, despre România: Potenţialul există, dar viitorul depinde de stabilitate, predictibilitate şi coerenţă instituţională

Rezultatele studiului de percepţie „România peste 30 de ani - o viziune comună”, realizat de CCIFER arată că 100% dintre companiile respondente îşi confirmă dorinţa de a rămâne în România pe termen lung, ceea ce confirmă faptul că România este percepută ca o alegere strategică, potrivit comunicatului CCIFER remis redacţiei.

„De 30 de ani creştem împreună cu România. Mesajul comunităţii noastre, de Ziua Franţei, este simplu: încrederea în această ţară este totală. Relaţia dintre România şi Franţa depăşeşte dimensiunea istorică şi culturală care a consacrat prietenia dintre cele două ţări şi se afirmă astăzi ca un parteneriat economic matur, construit prin investiţii, inovaţie permanentă, transfer de know-how şi dezvoltarea unor ecosisteme performante în industrie, energie, infrastructură, servicii, agricultură şi tehnologie.” ,a declarat Nicolas Richard, Preşedinte CCIFER

Semnalul clar de încredere şi continuitate exprimat unanim de comunitatea CCIFER este cu atât mai relevant cu cât vine într-un context în care respondenţi descriu prezentul prin termeni precum incertitudine, volatilitate şi lipsă de predictibilitate.

Astfel, 79,5% dintre respondenţi declară îngrijorare faţă de contextul geopolitic şi macroeconomic actual, iar 33,3% scepticism. Nu este vorba însă despre panică, ci despre rezilienţă şi realism: companiile rămân în piaţă şi se adaptează. 56,9% mizează pe agilitate organizaţională şi decizională, 48,8% pe eficientizarea costurilor şi a producţiei, iar 39,3% pe inovaţie pragmatică. Rezilienţa este prioritizată în locul expansiunii riscante, iar inovaţia este văzută ca instrument de supravieţuire, nu ca un lux.

Studiul arată şi înspre principalele provocări identificate de mediul de afaceri, acestea nefiind de natură economică. În viziunea comunităţii CCIFER, România continuă să beneficieze de avantaje structurale esenţiale: capital uman competitiv, apartenenţa la Uniunea Europeană şi NATO, poziţionare geostrategică favorabilă şi un potenţial competitiv important în domenii precum energia, industria, agricultura şi tehnologia.

În schimb, cele mai importante obstacole pentru dezvoltare sunt identificate la nivel instituţional: instabilitatea politică, impredictibilitatea legislativă, birocraţia, corupţia, capacitatea administrativă insuficientă şi lipsa unei viziuni strategice pe termen lung sunt considerate principalele frâne în valorificarea potenţialului economic al României.

„Rezultatele studiului transmit un mesaj de încredere, dar şi unul de responsabilitate. Încrederea investitorilor francezi în România rămâne solidă, iar acest lucru reprezintă un capital strategic în contextul în care Franţa rămâne al treilea cel mai important partener comercial al României cu investiţii străine directe de 12,9 miliarde de euro raportate la nivelul anului 2024. În acelaşi timp, mediul de afaceri transmite un semnal clar - avantajele competitive ale României trebuie susţinute de predictibilitate, de capacitatea instituţiilor de a implementa reforme şi de calitatea dialogului dintre sectorul public şi mediul privat. România are oportunitatea de a deveni unul dintre polii de dezvoltare ai regiunii, iar parteneriatul economic franco-român poate avea un rol esenţial în această evoluţie.”, a declarat Adriana Record, Director Executiv CCIFER.

În linie cu blocajele identificate, aşteptările comunităţii de companii franco-române pentru ca România să îşi atingă potenţialul economic far referire la: stabilitate şi predictibilitate fiscală şi legislativă; reducerea birocraţiei şi digitalizarea administraţiei; investiţii în infrastructură, educaţie şi sănătate; combaterea corupţiei şi creşterea capacităţii administrative; un parteneriat public-privat autentic.

Întrebată cum vede România peste 30 de ani, comunitatea CCIFER descrie o ţară prosperă, modernă, europeană, stabilă, şi, mai ales, „acasă”: un loc în care se rămâne. În acest orizont, CCIFER îşi asumă rolul de actor-cheie pentru coeziune, influenţă şi facilitarea dialogului dintre mediul de afaceri şi autorităţi, potrivit comunicatului.