CCR, veste proastă pentru primari: Legea incompatibilităţilor şi activitatea ANI au fost declarate constituţionale

Prin Decizia nr. 243 din 15 mai 2025, publicată luni, 3 noiembrie, în Monitorul Oficial nr. 1012, judecătorii au respins excepţiile de neconstituţionalitate invocate de doi foşti aleşi locali şi au reafirmat că ANI are rol strict administrativ, nu penal.

Primarii au reclamat că ANI „acţionează ca un parchet”

Cazurile analizate de Curte au fost conexate din două dosare deschise la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Autorii excepţiilor, Ilie Costeluş Gheorghe şi Florea Neacşu, au contestat legalitatea rapoartelor de evaluare întocmite de ANI, susţinând că instituţia ar depăşi cadrul administrativ şi ar desfăşura activităţi de tip „urmărire penală”.

Unul dintre reclamanţi a invocat faptul că Agenţia ar acţiona „din oficiu”, asemenea procurorilor, atunci când deschide o evaluare de integritate, ceea ce ar contraveni deciziilor mai vechi ale Curţii. Totodată, aceştia au cerut CCR să constate că interdicţia primarilor şi viceprimarilor de a fi membri ai consiliilor de administraţie ale instituţiilor publice, prevăzută de Legea nr. 161/2003, ar încălca dreptul de a fi ales şi principiul autonomiei locale.

Curtea a analizat articolele contestate din Legea nr. 176/2010 privind integritatea şi Legea nr. 161/2003 privind transparenţa în funcţiile publice, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017.

CCR: ANI nu este parchet şi nu emite sancţiuni

Judecătorii constituţionali au respins argumentele potrivit cărora Agenţia Naţională de Integritate ar avea competenţe de natură penală sau jurisdicţională. În motivarea deciziei, Curtea a subliniat că activitatea inspectorilor de integritate este una administrativă, nu judiciară, constând în evaluarea declaraţiilor de avere, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor.

„ANI nu pronunţă sancţiuni şi nu emite hotărâri cu putere de lucru judecat, ci doar întocmeşte rapoarte care pot fi contestate în instanţă”, arată Curtea, invocând propria jurisprudenţă din deciziile nr. 663/2012 şi nr. 309/2014.

Prin urmare, activitatea de evaluare desfăşurată „din oficiu” de către ANI nu reprezintă o anchetă penală, ci o verificare administrativă ce poate conduce la sesizarea organelor competente, dacă se constată nereguli.

Legea incompatibilităţilor este constituţională

Referitor la prevederile care interzic primarilor şi viceprimarilor să facă parte din consiliile de administraţie ale instituţiilor publice, Curtea a menţinut linia jurisprudenţei sale: incompatibilităţile nu reprezintă o restrângere nejustificată a drepturilor, ci o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei şi integrităţii în exercitarea funcţiilor publice.

CCR a reamintit că astfel de interdicţii urmăresc evitarea conflictelor de interese şi garantarea imparţialităţii în luarea deciziilor. De asemenea, instanţa a arătat că principiile descentralizării şi autonomiei locale nu sunt afectate, deoarece legea stabileşte doar condiţiile de exercitare a mandatului, nu limitează atribuţiile primarilor.

Curtea a invocat mai multe decizii anterioare - nr. 466/2023, nr. 375/2022 şi nr. 319/2018 - în care a respins argumente similare.

Procesul-verbal al ANI poate fi atacat doar în instanţă

Judecătorii constituţionali au reamintit şi faptul că rapoartele ANI nu au caracter definitiv, ci pot fi contestate la instanţa de contencios administrativ, unde se verifică temeinicia constatărilor. În plus, stabilirea în concret a unei stări de incompatibilitate revine exclusiv instanţei de judecată, care analizează fiecare caz particular.

CCR a subliniat că interpretarea legii în raport cu alte norme (de exemplu, Legea educaţiei, care permite participarea unui „reprezentant al primarului” în consiliul de administraţie al şcolii) ţine de aplicarea concretă a legii, nu de controlul de constituţionalitate.

Verdict final: excepţiile sunt neîntemeiate

În final, Curtea Constituţională a respins, cu unanimitate de voturi, excepţiile ridicate de cei doi reclamanţi, stabilind că dispoziţiile din Legea nr. 176/2010 şi din Legea nr. 161/2003 sunt conforme cu Constituţia.

Decizia este definitivă şi are caracter general obligatoriu, urmând să fie aplicată în toate cauzele aflate pe rolul instanţelor.

Impact: decizia confirmă stabilitatea cadrului legal al integrităţii

Hotărârea CCR consolidează poziţia Agenţiei Naţionale de Integritate ca instituţie de control administrativ, confirmând că procedura de evaluare rămâne valabilă şi că regimul incompatibilităţilor nu va fi modificat.

În plan practic, decizia afectează direct cauzele aflate pe rol în care primari sau viceprimari au contestat rapoartele ANI, invocând neconstituţionalitatea legii. În urma acestei hotărâri, astfel de argumente nu vor mai putea fi folosite, iar verificările ANI rămân pe deplin legitime.