Ce consecinţe vor avea măsurile fiscale asupra vieţii cetăţenilor şi a mediului de afaceri

Ne aflăm în faţa unei suite de decizii prezentate de premierul Ilie Bolojan ca fiind necesare, dar fără ca Executivul să fi oferit publicului larg o analiză clară asupra efectelor lor economice. Dincolo de argumentele de imagine, ceea ce lipseşte este exact ceea ce ar trebui să primeze într-o democraţie funcţională: o evaluare serioasă a consecinţelor noilor măsuri fiscal-bugetare asupra populaţiei, a companiilor şi a echilibrelor macroeconomice. În lipsa unui studiu de impact elaborat de Guvern odată cu adoptarea noilor măsuri fiscale, încercăm să desluşim în cuprinsul acestui articol care vor fi efectele aplicării noilor taxe asupra cetăţenilor şi a companiilor, într-un efort de estimare bazat pe datele oficiale, prezentante de Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză (CNSP) şi Consiliul Fiscal, şi opinii ale experţilor în fiscalitate şi economie.

Măsurile fiscale adoptate de Guvern prin asumarea răspunderii în faţa Parlamentului vin într-un moment în care România este presată de realităţi bugetare dramatice, cu un deficit public de 9,3% din PIB înregistrat anul trecut şi cu riscul iminent al retrogradării la statutul de ţară nesigură pentru investiţii. Deşi aceste măsuri sunt menite să stabilizeze finanţele statului şi să evite o criză de finanţare, ele aduc cu sine o serie de efecte economice negative directe, în special prin reducerea veniturilor disponibile atât pentru populaţie, cât şi pentru mediul de afaceri.

Estimarea exactă a scăderii veniturilor cetăţenilor şi companiilor depinde de foarte mulţi factori: de structura consumului, de expunerea fiecărei firme la TVA, de marjele de profit, de sectorul de activitate, de nivel de venit etc. Totuşi, pe baza documentelor oficiale, a Opiniei Consiliului Fiscal şi a punctelor de vedere ale experţilor PwC România, care au analizat ieri impactul noilor măsuri fiscale, putem construi o estimare rezonabilă a impactului mediu, cu menţiunea clară că este vorba despre o aproximare orientativă şi nu despre o proiecţie exactă.

• Impactul asupra populaţiei: reducerea puterii de cumpărare şi reducerea consumului

Modificările fiscale vor schimba semnificativ felul în care cetăţenii români îşi vor organiza bugetele personale în următorii ani. Creşterea TVA de la 19% la 21% şi unificarea cotei reduse la 11%, aplicabilă unui spectru mult mai restrâns de produse şi servicii vor conduce la scumpiri în lanţ la cele mai banale achiziţii - alimente, utilităţi -, adică o scumpire a majorităţii bunurilor şi serviciilor de consum zilnic. În paralel, accizele majorate pentru produse precum alcoolul, tutunul şi carburanţii vor alimenta o spirală a preţurilor ce va afecta toate lanţurile de aprovizionare şi vor amplifica presiunea asupra preţurilor, afectând în special categoriile sociale dependente de consumul zilnic. Mai mult, introducerea contribuţiei la sănătate pentru pensiile ce depăşesc 3.000 de lei va diminua direct veniturile nete ale cetăţenilor cu pensii medii şi ridicate, în timp ce noul sistem de impozitare a câştigurilor din jocuri de noroc va reduce veniturile suplimentare pentru o parte a populaţiei.

Pe lângă acestea, mai intervine şi reducerea veniturilor angajaţilor din sistemul public prin diminuarea drastică a sporurilor primite de aceştia, combinată cu îngheţarea cheltuielilor sociale şi de personal în 2026 şi cu reducerea indemnizaţiilor pentru concediile medicale al căror termen nu depăşeşte 15 zile. Pe lângă acestea, modificarea rovinietei, a taxelor de mediu şi impozitului pe proprietate vor aduce noi presiuni asupra bugetelor familiale. Rezultatul va fi o comprimare accentuată a consumului, cu efecte în lanţ asupra întregii economii. Practic, noile măsuri fiscale vor genera o scădere semnificativă a puterii de cumpărare pentru cetăţeni.

Acest lucru ne-a fost confirmat recent de expertul în economie, profesor universitar dr. Mircea Coşea, care afirma: "Trebuie să vedem că lucrul cel mai important nu este acela al creşterii preţurilor, ci al scăderii veniturilor într-un ritm accelerat, brutal, imediat. Acest lucru va face ca să avem o schimbare radică a comportamentului consumatorilor, în consumul populaţiei. Oamenii îşi vor schimba priorităţile. Vor afecta mai mulţi bani pentru hrană, deşi este posibil să avem cantităţi mai mici şi calităţi mai reduse, şi nu vor mai aloca bani pentru alte cheltuieli care până acum ne clasificau în rândul ţărilor europene, şi anume cheltuieli pentru dezvoltarea personalităţii - pentru cultură, pentru educaţie, pentru sănătate, pentru voiaj -, adică tot ceea ce înseamnă dezvoltarea personalităţii umane în spiritul valorilor europene. Aceste cheltuieli vor dispărea şi vom reduce cheltuielile doar la mâncare, îmbrăcăminte, încălţăminte şi, eventual, aspirine. Deja suntem în criză, iar tot ceea ce se face nu va rezolva criza, ci o va accentua”.

Similar s-a exprimat şi consultantul fiscal Gabriel Biriş, care ne-a spus, recent: "Noile măsuri fiscale vor avea impact asupra tuturor, fie că vorbim despre companii care se împrumută de la bănci, fie că vorbim despre simplii cetăţeni care vor cumpăra bunuri şi servicii cu TVA mai mare, fie că vorbim despre firmele şi persoanele fizice care plătesc accize majorate la carburanţi. Toate majorările de taxe se vor duce în preţuri”.

Pe baza tuturor datelor din pachetul fiscal asumat de guvernul Bolojan în Parlament, cumulate cu datele din Opinia Consiliului Fiscal şi cu informaţiile prezentate ieri de experţii Pwc România, reiese că noile măsuri pot duce la o scădere a puterii de cumpărare cuprinsă între 5% şi 8% pentru cei mai mulţi dintre cetăţeni. În cazul gospodăriilor vulnerabile, unde o proporţie mai mare din venituri este direcţionată spre consumul de bază, pierderea puterii de cumpărare ar putea depăşi 10%. Chiar şi pensionarii cu venituri peste medie se vor confrunta cu o diminuare netă de aproximativ 2% până la 5% a puterii de cumpărare, în funcţie de cuantumul pensiei şi de forma sa de plată.

• Impactul asupra companiilor: costuri mai ridicate şi reducerea cifrei de afaceri

Pentru mediul de afaceri din ţara noastră, noile reguli fiscale vor însemna un efort suplimentar de adaptare şi, în multe cazuri, o diminuare a veniturilor şi a rentabilităţii. Firmele vor resimţi aceste schimbări nu doar în bilanţuri, ci şi în procesele operaţionale. TVA mai mare înseamnă automat consum mai mic şi, implicit, vânzări mai scăzute. Ajustările cer reconfigurarea urgentă a sistemelor contabile şi logistice, cu costuri semnificative şi risc de neconformitate. Companiile trebuie să se pregătească pentru o perioadă de audit şi inspecţii fiscale intense, pe fondul neclarităţilor legislative.

Adina Vizoli, Partener PwC România, a afirmat, ieri, într-o dezbatere organizată pe tema impactului noilor măsuri fiscale: "Pe zona de TVA avem modificări substanţiale, o reaşezare a cotelor de TVA. Avem operaţiuni care acum sunt supuse cotei de 9% şi care vor trece la cota de 21% începând cu 1 august 2025. În primul rând trebuie să ne uităm la modificările de ordin tehnic aduse cotelor reduse de TVA, respectiv medicamentele vor avea 11% TVA, dar este vorba doar despre medicamentele destinate oamenilor. Cele de uz veterinar vor avea o cotă de TVA de 21%. Apoi, suplimentele alimentare intră, de la 1 august 2025 la cota de 21%. În sectorul alimentelor, alimentele destinate consumului uman sunt supuse cotei de 11%, cotă de TVA ce se aplică şi pentru animalele şi păsările vii utilizate pentru prepararea alimentelor. Cu toate acestea, seminţele, plantele şi ingredientele utilizate pentru prepararea alimentelor vor avea o cotă de TVA de 21%. În aceste condiţii, ne întrebăm dacă pentru companii cota redusă va fi condiţionată de calitatea alimentelor sau ingredientelor conţinute de produsul alimentar. Ce vor face producătorii din industria agro-alimentară, dacă vor achiziţionat ingrediente cu TVA de 21%, dar livrează alimente pentru care se achită cota de 11%? Consider că se va ajunge la rambursări de TVA şi la controale din partea ANAF. S-ar putea ca aplicarea cotei reduse de TVA în acest sector agro-alimentar să fie dificilă sau să ducă la perturbări în lanţul de aprovizionare, deoarece operatorii economici nu vor fi siguri de cota de TVA pe care trebuie să o aplice: 11% sau 21%”.

Expertul fiscal a precizat că un alt impact va fi pentru companiile care au un sistem automatizat privind costurile şi a menţionat că fiecare agent economic trebuie să facă o remapare a produselor din portofoliu, astfel încât să se aprovizioneze pe cotele corecte de TVA aplicabile pe acest lanţ.

Adina Vizoli a arătat: "Sperăm să avem clarificări până la 1 august 2025, deoarece în absenţa acestora va fi dificil să determinăm cota TVA corectă. Apoi este nevoie ca firmele să facă adaptări în sisteme şi în casele de marcat şi să acorde atenţie sporită pentru tranzacţiile aflate în derulare pentru a determina corect ce cotă TVA este aplicabilă. La tranzacţiile în derulare, trebuie să ne uităm la data operaţiunii pentru că aceasta determină cota TVA aplicabilă. Trebuie să fim atenţi la servicii, utilităţi, abonamente, pachete turistice antamate, unde vom fi în situaţia de a aplica noile cote, dar şi de a menţine cota TVA aplicată anterior. În cazul reducerii sau regularizării diferenţelor de preţ, de exemplu - în cazul unui discount de volum primit sau acordat pentru tranzacţiile anului 2025, companiile trebuie să ţină cont de faptul că se vor raporta la cota TVA aplicabilă tranzacţiei iniţiale şi nu se vor baza pe coduri de taxe automate”.

• Majorarea impozitului pe dividende poate atrage reutilizarea convenţiilor pentru evitarea dublei impuneri

Un alt efect asupra companiilor va fi majorarea impozitului pe dividende, care creşte de la 10% la 16% începând cu 1 ianuarie 2026, fapt ce va afecta planificarea financiară, atractivitatea investiţională a firmelor, precum şi strategia de recompensare a acţionarilor. Ionuţ Simion, Partener PwC România, a susţinut în cadrul dezbaterii de ieri: "Creşterea impozitului pe dividende la 16% se va aplica doar asupra dividendelor distribuite şi plătite după 1 ianuarie 2026, cu excepţia veniturilor care au fost declarate la finalul anului 2025 şi care urmează să fie plătite mai târziu, dar obligaţia de plată este fixată la data limită maximă de 25 ianuarie 2026. Pentru dividendele distributite şi plătite în 2025, cota impozit va fi de 10% inclusiv pentru dividendele interimare, regularizarea urmând a fi făcută la raportarea din 2026. Mai apare un aspect privind companiile române ce deţin mai puţin de 10% din acţiuni pe mai mult de un an, unde impozitul e de 16%, în timp ce companiile care deţin mai mult de 10% din acţiuni de peste un an au impozit zero. Consider că în acest caz convenţiile de evitare a dublei impuneri vor începe să fie din nou atractive, deoarece ratele din convenţie sunt mai mici decât 16%, fiind de maximum 10%”.

Legat de majorarea impozitului pe dividende, Alin Brendea analist bursier din cadrul companiei Prime Transaction, a afirmat recent pentru ziarul BURSA că, în opinia sa, odată ce măsura va fi implementată, este posibil să apară o tendinţă spre distribuţii mai mici de dividende, acţionarii optând pentru metode fiscale mai avantajoase de utilizarea profiturilor societăţii. ”Dividendele ar putea fi înlocuite de acordarea de acţiuni gratuite sau de răscumpărări de acţiuni în vederea anulării acestora”, a spus Alin Brendea.

Dragoş Mesaroş, directorul de tranzacţionare al societăţii de intermediere financiară Goldring, ne-a transmis cu acelaşi prilej că "majorarea impozitului pe dividende nu îi va afecta prea mult pe investorii pe termen lung”.

O altă problemă va fi pentru companiile/fondurile care gestionează pensiile private de la Pilonul II şi Pilonul III. Acestea vor fi obligate, potrivit experţilor PwC România să reţină şi să vireze contribuţia de sănătate pentru pensiile în plată ce depăşesc valoarea de 3.000 lei, ceea ce va adăuga o povară suplimentară de conformare fiscală.

Expertul fiscal Ruxandra Târlescu, Partener la PwC România, a vorbit şi despre reducerea valorii concediilor medicale, măsură ce ar reduce cheltuielile companiilor cu privire la acest domeniu. Ruxandra Târlescu a precizat: "Aici se schimbă regulile, deoarece pentru concediile medicale de până în 15 zile indemnizaţia este diminuată. Pentru concediile medicale de până în 7 zile, se va plăti o indemnizaţie de 55%, în timp ce pentru concediile medicale cuprinse între 8 şi 14 zile inclusiv indemnizaţia va fi de 65%, faţă de 75% cât a fost până acum în ambele cazuri. Dar să nu uităm că primele cinci zile din concediul medical sunt suportate de angajator. Scăderea acestei indemnizaţii va atrage o scădere la nivelul companiei cu privire la cheltuielile privind concediile medicale”.

Primele estimări ale experţilor în fiscalitate şi economie indică o scădere medie a veniturilor companiilor cuprinsă între 4% şi 7% procente numai în anul 2025. În sectoare precum HoReCa, retail sau construcţii, impactul ar putea fi şi mai mare, în condiţiile în care aceste domenii sunt sensibile la creşterea preţurilor, majorare ce poate afecta drastic nivelul cererii interne.

• Impactul asupra sectorului bancar: majorarea cotelor efective de impozitare va duce la diminuarea profitului sau la anularea acestuia

Sistemul bancar este, fără îndoială, unul dintre cele mai lovite sectoare de acest nou regim fiscal. Instituţiile de credit care deţin o cotă de piaţă mai mare de 0,2% vor fi supuse unui impozit suplimentar de 4% aplicat asupra cifrei de afaceri, ceea ce, în unele cazuri, va conduce la o cotă efectivă de impozitare de peste 100%, în special pentru băncile care au profituri mici în raport cu volumul afacerilor.

Diana Coroabă, Partener PwC România, a precizat: "Băncile vor datora un impozit suplimentar de 4% pe cifra de afaceri pentru perioada 1 iulie 2025-31 decembrie 2025, iar în anul 2026 vor avea doar impozit suplimentar de 4%. Există în pachetul fiscal o excepţie de la acest impozit suplimentar, pentru băncile care au cota de piaţă mai mică de 0,2% în 2024 şi care vor plăti doar 2%. În acest moment, din cele 32 de bănci comerciale din România, doar 10 sau 11 s-ar califica pentru impozitul de 2%, deoarece fiecare deţine o cotă de piaţă sub 0,2%; vorbim despre bănci de nişă sau sucursale bancare cu activitate limitată în România. Restul băncilor, aproximativ 22, trec la cota crescută de impozitare, adică 4% pe cifra de afaceri. Impactul asupra sistemului bancar va fi semnificativ cu privire la profitabilitatea băncilor. Cota efectivă de impozitare pentru cele 22 bănci ce deţin fiecare peste 0,2% din piaţă va creşte în 2025 la 29% faţă de 23% în 2024, iar în anul 2026 la 34%. Totuşi cele două creşteri reprezintă media sistemului, deoarece, dacă ne uităm la sarcina fiscală, aceasta nu este împărţită uniform asupra băncilor pentru că nu este vorba despre impozitarea profitului, ci a cifrei de afaceri. Astfel că, în privinţa acestor 22 de bănci, cota efectivă de impozitare variază între 24% şi 61% în al doilea semestru al anului 2025, iar în anul 2026 va fi între 27% şi 87%, cu menţiunea că vor fi chiar cazuri în care cota efectivă de impozitare va fi peste 100% - de exemplu în cazul băncilor care înregistrează pierdere contabilă sau care au profit foarte mic în temeni absoluţi faţă de cifra de afaceri”.

Domnia sa a mai arătat că această suprataxare vine în completarea impozitului pe profit, afectând în mod direct capacitatea băncilor de a finanţa economia. În plus, măsura nu este recunoscută drept „cover tax” pentru Pilonul II, ceea ce deschide calea unei posibile duble impozitări.

De aceea, profitabilitatea sectorului bancar este estimată să scadă cu până la 40%, iar băncile mici sau specializate riscă să devină nerentabile. Pe lângă diminuarea drastică a profitabilităţii bancare, este posibil să ne confruntăm şi cu posibile efecte colaterale asupra creditării, cum ar fi creşterea costurilor de finanţare pentru populaţie şi companii - afectând în lanţ toate sectoarele economice dependente de capital, şi chiar asupra stabilităţii sistemului financiar.

Acest lucru a fost semnalat recent pentru ziarul BURSA de expertul economic Mircea Coşea, care a afirmat că "impozitarea cu 4% a cifrei de afaceri a băncilor va duce la creşterea dobânzilor şi la reducerea creditării acordată de sistemul bancar” şi de consultantul fiscal Gabriel Biriş, care a atras atenţia cu privire la situaţia "în care cresc creditele neperformante, băncile intră pe pierdere şi trebuie să plătească impozit pe cifra de afaceri”. În privinţa acestui impozit de 4% pe cifra de afaceri a băncilor, Dragoş Mesaroş, directorul de tranzacţionare al societăţii de intermediere financiară Goldring, ne-a transmis recent că, în final, acesta va fi suportat de clienţii sistemului bancar, adică de persoanele fizice şi de companii. ”Cred că băncile ar putea să crească dobânzile la credite şi comisioanele ca să acopere această taxă”, a precizat domnul Mesaroş.

• Impactul asupra PIB-ului: noile măsuri vor frâna creşterea economică

Dincolo de efectele punctuale, întregul pachet fiscal are potenţialul de a frâna creşterea economică. Estimările oficiale (CNSP) vorbesc despre o creştere reală de doar 1,4% în 2025 - o cifră sub potenţialul României şi insuficientă pentru a susţine o consolidare bugetară durabilă şi de 2,4% în 2026, însă aceste cifre nu reflectă încă integral efectele pe care le vor avea măsurile incluse în cel de-al doilea şi cel de-al treilea pachet de măsuri anunţate de premierul Ilie Bolojan.

Cert este că, odată cu implementarea noilor impozite şi taxe, consumul intern, unul dintre motoarele tradiţionale ale economiei, va fi serios afectat de scăderea veniturilor populaţiei, ceea ce va atrage şi diminuarea puterii de cumpărare a cetăţenilor. Investiţiile - atât publice, cât şi private - vor stagna sau încetini, pe fondul incertitudinii şi al reducerii atractivităţii fiscale.

Referitor la acest aspect, consultantul fiscal Gabriel Biriş ne-a mai transmis: "Este evident că toate majorările de taxe vor inhiba creşterea economică şi probabil chiar vom înregistra o scădere, dar în cazul de faţă vorbim despre un soft-landing, o aterizare controlată. Dacă aveam downgrade, aveam dezastru”.

Totuşi, în ciuda acestei încetiniri, PIB-ul nominal va continua să crească datorită inflaţiei şi deflatorului ridicat, ceea ce va contribui la reducerea deficitului exprimat ca procent din PIB şi la atingerea ţintelor fiscale asumate în cadrul PNRR şi al angajamentelor europene.

Referitor la aceste aspecte, Consiliul Fiscal afirmă, în Opinia publicată ieri cu privire la noul pachet fiscal: "Corecţia bugetară, care înseamnă reducere de absorbţie internă (ce afectează venituri personale, încasări ale firmelor), este preţul pe care trebuie să îl plătim pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice şi evita o ajustare mai severă. Noile măsuri fiscale indică un impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025 şi de 3,35% din PIB în 2026, creând premise pentru reducerea deficitului bugetar sub 8% din PIB în 2025, respectiv, pentru respectarea ţintei de deficit bugetar în 2026. Pentru anul 2025, reducerea/prioritizarea unor cheltuieli cu investiţii publice (ce ar fi prevăzute în următoarele pachete de măsuri) ar duce deficitul bugetar în jur de 7,5% din PIB. Măsurile de corecţie a deficitului bugetar trebuie să se regăsească în proiectul de rectificare bugetară şi să fundamenteze noua traiectorie a deficitului bugetar”.

Consiliul Fiscal mai arată că, în acest timp, capacitatea ţării noastre de a absorbi fonduri europene rămâne limitată. Cu o rată de absorbţie de doar 5,2% la jumătatea lui 2025 pentru fondurile structurale şi de doar 27% din jaloanele PNRR îndeplinite, ţara noastră riscă să piardă sume semnificative care ar putea compensa efectele negative ale austerităţii fiscale. În absenţa acestor fonduri şi a unor reforme reale, corecţia bugetară s-ar transforma într-o reducere a veniturilor cetăţenilor şi companiilor, cu costuri sociale şi economice majore.