CE: Europa a înregistrat progrese constante pe termen lung în materie de inovare

Performanţa UE în materie de inovare a înregistrat progrese constante pe termen lung, crescând cu 12,6 puncte procentuale din 2018, conform celei mai recente ediţii a Tabloului de bord european privind inovarea (EIS), publicat de Comisia Europeană.

Tabloul de bord european privind inovarea (anual) şi tabloul de bord regional privind inovarea (bienal) evaluează performanţa în materie de inovare la nivelul UE, al ţărilor învecinate şi al concurenţilor de la nivel mondial. EIS 2025 utilizează 32 de indicatori care reflectă diverse aspecte ale inovării, inclusiv condiţiile-cadru, investiţiile, activităţile de inovare şi impactul asupra economiei, mediului şi societăţii. Statele membre sunt clasificate în patru grupuri de inovare: liderii în materie de inovare (peste 125% din media UE), inovatori puternici (100-125%), inovatori moderaţi (70-100%) şi inovatori emergenţi (sub 70%).

România este în grupul inovatorilor emergenţi, cu 37,7% din media UE în 2025. Cea mai inovativă regiune este Bucureşti-Ilfov (RO32), cu 59% din media UE în 2025. Performanţa inovării în toate cele opt regiuni din România a crescut din 2018 în 2025, cel mai mult în regiunea Vest.

În UE, 13 state şi-au îmbunătăţit punctajul faţă de anul trecut, Malta (7,6 puncte) şi Luxemburg (5 puncte) înregistrând cele mai mari câştiguri. Începând din 2018, toate ţările UE şi-au îmbunătăţit performanţa în materie de inovare, deşi progresele variază de la 0,9 puncte în Luxemburg la 30 de puncte în Estonia.

De asemenea, Suedia îşi revendică poziţia de cel mai mare inovator al UE, cu 12,9 puncte procentuale din 2018, ca urmare a progreselor înregistrate în ceea ce priveşte învăţarea pe tot parcursul vieţii, cheltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea întreprinderilor (R&D) şi cloud computingul.

Irlanda conduce în prezent Grupul inovatorilor puternici. Din 2018, performanţa sa a crescut cu 13,3 puncte procentuale, cu puncte forte în cloud computing, productivitatea CO2 bazată pe producţie şi colaborarea cu IMM-urile.

În plus, Croaţia trece la grupul inovatorilor moderaţi, după o creştere remarcabilă de 19,4 puncte faţă de 2018. România a înregistrat o creştere de 8,2 puncte faţă de 2018.

Tabloul de bord european privind inovarea în 2025 şi Tabloul de bord regional privind inovarea (RIS) indică o uşoară scădere de 0,4 puncte între 2024 şi 2025. Această încetinire recentă evidenţiază necesitatea unor acţiuni accelerate în faţa incertitudinii şi a creşterii concurenţei la nivel mondial, astfel cum se subliniază în Busola pentru competitivitate, în iniţiativa 'Alege Europa' şi în Strategia privind întreprinderile nou-înfiinţate şi extinderea acestora.

RIS relevă un peisaj regional inegal, cu îmbunătăţiri pe termen lung şi o reducere a decalajului în materie de inovare între regiunile cu performanţe superioare şi cele cu performanţe inferioare. Cu toate acestea, disparităţile dintre nordul şi sudul Europei persistă.

În ansamblu, 233 din 241 de regiuni şi-au îmbunătăţit performanţa în materie de inovare în perioada 2018-2025, cu o creştere medie de aproape 12 puncte procentuale. Cu toate acestea, 82 de regiuni au înregistrat o scădere între 2023 şi 2025. Europa de Nord şi de Vest domină printre regiunile cu cele mai bune performanţe. Europa Centrală, de Est şi de Sud continuă să recupereze decalajul, deşi unele regiuni înregistrează performanţe peste media UE, inclusiv Praga, Catalunia, Pais Vasco/Euskadi, Comunidad de Madrid, Comunidad Foral de Navarra şi Comunitat Valenciana.

Tablourile de bord reprezintă un instrument-cheie pentru Noua agendă europeană de inovare, care urmăreşte să elimine decalajul în materie de inovare al UE şi să accelereze implementarea tehnologiilor de vârf. Acestea contribuie, de asemenea, la iniţiativele politice majore, cum ar fi Busola pentru competitivitate, Strategia UE privind întreprinderile nou-înfiinţate şi extinderea acestora şi campania 'Alege Europa pentru ştiinţă'. Privind în perspectivă, se preconizează că viitorul Act privind inovarea va utiliza în continuare tablourile de bord ca instrument de evaluare comparativă pentru a identifica lacunele, a stimula reformele şi a moderniza sistemele de cercetare şi inovare din întreaga Uniune.