English
Trezoreria SUA a declanşat recent o intervenţie masivă pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale, prin care încearcă forţarea scăderii dobânzilor pe termen lung şi aplatizarea curbei randamentelor.
Mecanismul intervenţiei se bazează pe o strategie numită "Operaţiunea Twist", care presupune răscumpărarea obligaţiunilor de 10, 30 de ani cu ajutorul fondurilor atrase prin vânzarea titlurilor pe termen scurt.
Prin cumpărarea masivă a obligaţiunilor pe termen lung, Trezoreria reduce oferta disponibilă pe piaţă, care va conduce la creşterea preţului, respectiv scăderea randamentelor pe termen lung, care reprezintă şi etalon pentru dobânzile din economia reală, cum sunt cele ipotecare.
Intervenţia a funcţionat şi ca un instrument psihologic. Secretarul Trezoreriei Scott Bessent a semnalat investitorilor că Trezoreria consideră dobânzile actuale prea mari şi că este dispusă să folosească toate instrumentele din dotare pentru a stabiliza piaţa.
Aceasta este teoria din spatele intervenţiei. Practica pare să prezinte deja diferenţe foarte mari faţă de intenţia oficială, mai ales că rezultatele depind în mod fundamental de ipoteza că Secretarul Trezoreriei ar cunoaşte nivelul "corect" al dobânzilor pe termen lung.
Aşa-numiţii "justiţiari ai obligaţiunilor" au fost gata în faţa provocării lansate de Bessent şi au trimis randamentele la nivelul anterior în scurt timp, iar apoi au acţionat pentru a "redresa" randamentele şi după anunţul Trezoreriei referitor la dublarea sumei alocate răscumpărărilor, până la 4 miliarde de dolari pe operaţiune (vezi graficul 1).
Pe de altă parte, evoluţia din ultimii ani a randamentelor pe termen lung arată de ce succesul intervenţiilor programate în lunile următoare este departe de a fi garantat (vezi graficul 2).
Stanley Druckenmiller, investitor şi fost administrator de fonduri de hedging, a criticat dur intervenţia Trezoreriei într-un editorial din Wall Street Journal, sub titlul "Lăsaţi piaţa obligaţiunilor să vorbească".
În opinia sa, randamentele pe termen lung reflectă inflaţia şi deteriorarea poziţiei fiscale a guvernului, în condiţiile în care datoria publică a depăşit recent pragul de 40 de trilioane de dolari.
Druckenmiller a fost cel care l-a angajat pe Bessent la Quantum Fund (Soros Fund Management) în 1991, iar cei doi au lucrat împreună la celebra tranzacţie din 1992, în care au pariat împotriva lirei sterline.
Acum Scott Bessent se află de cealaltă parte a baricadei şi pare să fie convins că poate învinge pieţele, deşi atacul speculativ împotriva lirei sterline arată o lecţie complet diferită.
"Am petrecut cinci decenii tranzacţionând pe o premisă simplă: informaţiile agregate de pieţe nu sunt deţinute de nicio comisie, iar preţurile sunt modul în care aceste informaţii ajung la factorii de decizie. Randamentul pe termen lung al obligaţiunilor Trezoreriei este cel mai important preţ din lume. Este, de asemenea, singurul factor disciplinar fiscal pe care SUA l-a mai avut", subliniază investitorul american, care se pronunţă pentru reducerea masivă a cheltuielilor guvernamentale, inclusiv la nivelul programelor sociale considerate de neatins.
"Oricine spune că nu trebuie să reducem prestaţiile sociale minte. Fie le reducem acum, fie le vom reduce mai târziu. Dar dacă le reducem mai târziu, va fi mult mai dureros", subliniază Druckenmiller.
"Guvernele care apără preţurile împotriva factorilor fundamentali pierd întotdeauna", mai avertizează fostul şef al lui Scott Bessent, iar "SUA nu ar trebui să se pună de partea greşită a acestei tranzacţii, nu cu cel mai important preţ din lume şi nu atunci când acel preţ încearcă să spună singurul lucru pe care Washingtonul trebuie să-l audă".
Critici puternice au venit şi din partea unui jucător instituţional masiv de pe pieţele internaţionale, Citadel Securities, care subliniază că "răscumpărările de obligaţiuni de către Departamentul Trezoreriei echivalează cu o represiune financiară, care riscă să slăbească dolarul şi să alimenteze inflaţia", conform unei ştiri Bloomberg.
Citadel mai subliniază că intervenţia poate influenţa semnificativ şi piaţa valutară, deoarece randamentele mai mici reduc atractivitatea dolarului şi ar putea conduce la creşterea preţurilor importurilor.
Mai mult, suprimarea randamentelor pe termen lung nu elimină forţele economice care le-au determinat creşterea, iar un dolar mai slab ar relaxa condiţiile financiare şi ar putea contribui la inflaţie prin intermediul unei cereri mai puternice.
Michael Every, director de strategie la Rabobank, motivează mai plastic una dintre cauzele principale ale evoluţiei randamentelor pe termen lung ale obligaţiunilor americane.
"Nu există niciun truc al curbei randamentelor care să poată transforma petrolul în motorină, al cărei preţ creşte accelerat în SUA", scrie Every într-o analiză recentă.
O opinie negativă privind intervenţiile Trezoreriei a fost publicată şi de conducerea editorială a cotidianului Financial Times, care compară intervenţia cu aplicarea unui plasture pe o rană adâncă.
"Măsurile luate până acum de Bessent nu fac decât să pună pansamente pe răni mai adânci, cauzate de deficite structurale ridicate şi de inflaţia persistentă. Singura modalitate durabilă de a reduce presiunea ascendentă asupra titlurilor de stat ar fi prudenţa fiscală", scrie FT.
Profesorul Steve Hanke, de la Universitatea Johns Hopkins, afirmă că "versiunea lui Scott Bessent privind Operaţiunea Twist nu poate avea succes decât dacă creşterea masei monetare susţine acţiunea sa". Într-o analiză din Fortune, publicată sub titlul "Scott Bessent şi piaţa obligaţiunilor: o intervenţie inutilă", profesorul american aminteşte că rata de creştere a masei monetare extinse a ajuns aproape de pragul de 10% în prima jumătate a anului, iar această dinamică "va submina intervenţiile lui Bessent şi le face inutile".
În opinia profesorului Hanke, "pentru ca Bessent să ajungă la ţara promisă a ratelor pe termen lung mai scăzute, Federal Reserve trebuie să înăsprească politica monetară şi să încetinească ritmul de creştere al masei monetare".
După revenirea rapidă a randamentelor pe traiectoria de creştere, un reporter l-a întrebat pe preşedintele Trump dacă a discutat cu Bessent şi alt tip de intervenţie.
"Intervenţia supremă este armata noastră. Şi dacă va trebui să o folosim, o vom face", a fost replica preşedintelui, care a declanşat o avalanşă de reacţii în mediul online.
"Asta înseamnă că deţinătorii de obligaţiuni americane vor fi atacaţi de armata americană dacă vor încerca să le vândă?", a fost una dintre cele mai întâlnite reacţii.
Michael Every s-a declarat amuzat de interpretare, dar apoi a subliniat pe Twitter că "Trump nu greşeşte când insinuează că armata americană susţine efectiv piaţa obligaţiunilor".
Se poate ajunge până la această "intervenţie supremă"? Doar dacă autorităţile de la Washington doresc să transmită întregii lumi semnalul foarte clar că instituţiile americane şi dolarul ca monedă de rezervă nu mai prezintă nicio încredere.
Iar atunci dobânzile de pe piaţa americană vor scăpa cu adevărat de sub control.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 27.08.2026, 01:35)
ce urmează ?
păi vă zice Vâjuu!
alt zbor cu spioni la Moscow
ca să ceară bani de la Putin !
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 09:13)
Putin e calic.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 11:12)
Economia lui Putler a praf, ponderea pib-ului... irelevantă, practic, nu existați. :
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 11:56)
Asta e o informatie de maxima importanta cardinala. Ruzzia, unde oamenii se bat la coada la benzina, finanteaza MAGA trumpeasca.
Putler si-a facut tipografie de US$. Sau Trompa e atit de disperat incit accepta si ruble putin(ist)e.
1.4. Nu cere bani (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Dan_Bruma în data de 27.08.2026, 13:06)
Bani poate tipari. Dar ca sa poti tipari bani ai nevoie de imprimanta. Si ca sa ai imprimanta ai nevoie de pamanturi rare si de energie. Si ca sa faci sa mearga imprimanta ai iar nevoie de energie. Si chestiile astea "insignifiante" se gasesc din belsug în Asia. Asa ca exportatorului de petrol blond si debil de la washington nu-i mai ramâne decat CIA ca solutie.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 13:24)
nu interesează pe nimeni petrolul sovietic. :
1.6. de la tine din orientul indepartat (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 14:38)
asa se vede problema? pana acum cativa ani de zile umbla o vorba in fiecare zi se trezeste un prost. acum se trezesc doi prosti sau mai multi,dar pozeaza in mari specialisti se pricep la orice. meșteri stiu de toate adica nimic. hai sa lasam proștii in lumea lor. inflatia mondiala, devlorizarea dolarului ,monopolul pe resurseșele de petrol are undeva la 60-70 % SUA,Venezuela,Canada si orientul mijlociu. mai ramane rusia daca mai poate extrage petrol, Nigeria si Brazilia care la o singur stranut al SUA livreaza petrolul gratuit , este nevoie de alte actiuni armate ? nu inteleg de ce atata agitatie ,arabia saudita a semnat contracte cu SUA pentru constructia de reactoare nucleare,urmeaza contracte de sute de miliarde cu drone ,rachete cu alte tari .
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 15:40)
se pare ca asta e propaganda rusilor pe tic tok, vad ca o repeta toti rusofilii, a mers CIA la putler dupa bani( dupa ce ieri era plina presa cu analize ca e falit dupa 5 ani de razboi). pfff.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 07:30)
Nu trebuie subestimata capacitatea administratiei de a controla dobanzile. Isi vor da mana toti, si Fed si Trezoreria, ca sa duca dobanzile la 30 de ani spre 5%. Desi interventia inca nici nu a inceput, efectele psihologice se vad deja, nu se mai vorbeste in piata despre yielduri de 6% pt bondurile pe 30 de ani in 2026-2027. Ce va fi in 2028 o sa vedem... :)
Si Bessent a mai spus ceva si a trecut putin sub radar. Toti vorbesc despre concurenta pe piata bondurilor din partea hyperscalers AI, companii care au emis deja bonduri pe termen lung de $500 mld in 2026 si se pare ca vor emite in total vreo $2 trilioane. Bessent i-a ”sfatuit” pe acestia, si logic are dreptate, sa nu mai emita bondurie pe 30-40 de ani si sa concureze direct Trezoreria, ci sa emita la 5-6 ani scadenta.
"If I were sitting in the CFO's seat, I would think about issuing more what's called the belly debt (or 5-years maturities)", a spus Bessent.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 09:21)
Da, in istoria recenta s-a vazut ca nu e o idee buna sa pariezi contra FED sau contra trezoreriei americane. Sau contra a ceea ce spune Trump, si spune ca dobanzile trebuie sa fie mai mici.
Asa ca am luat o mica pozitie de banduri pe 10 ani si o mica pozitie de aur, ce-i drept aurul l-am vandut alaltaieri dar recumpar. Pt ca e clar ca vor sa devalorizeze incet incet dolarul, nu masiv nu rapid dar nu au de gand sa plateasca in full ci diluat.
Despre afirmatia lui Trump, la ce cred ca se referea, la Iran, dobanzile vor scadea dupa razboi, odata cu inflatia, odata cu cheltuielile militare. Si dupa cum se misca petrolul in ultimele zile, poate ca vor reusi un coridor pt nave, in paralel cu sanctiuni economice si blocada Iran, ceea ce n-ar mai face necesara interventia militara. Daca asta esueaza, interventie militara. Cred ca se referea la Iran, dupa razboi, dobanzile vor scadea, daca e nevoie vor mai folosi interventia militara. Orice alta interventie militara pt bonduri nu face sens, si ar fi intr-adevar sfarsitul dolarului si al bondurilor americane, deci exclus.
2.2. Asta cu "vor sa devalorizeze încet înc (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Dan_Bruma în data de 27.08.2026, 12:57)
Cine vor? Amerlocii? Valoarea dolarului nu mai depinde de ei. Si nici de CIA care acu merge direct la Kremlin ca sa vada cum sta treaba.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 14:10)
hahahaha, propagandist aerian.... Putler dă lumină.... din buncăr. :
2.4. CIA s-a dus sa vada daca (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 14:41)
corciturile mai au vreun puț in functiune.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 15:00)
mongolii nu mai au unde să stocheze. Dacă opresc extracția îngheață complet... iar vin 30 de ani de foamete. :
3. gold is back
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 11:10)
Adaugat la pozitia long CDE (gold miner) acum 15% portofoliu.
Walsh are mainile legate de Trump, Bessent se joaca cu focul: ori razboi, ori Gold $10000
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 11:14)
Administrația bufonică a încercat să vândă mure din pădure ursului de pe DN. Armata americană susține datoria, dar dacă o retragi pe motiv de economii la buget... nu mai ies calculele. :
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 13:24)
tentativa (!) FED de a interveni in piata obligatiunilor SUA e o gluma ieftina si rasuflata, o poanta la care nu a ras nimeni.
pentru a intelege ce zic eu aici : strict piata obligatiunilor in SUA are o adancime (variabila, in functie de factori sezonieri si politici/geopolitici) de 12.5-14 x totalul pietei de actiuni SUA si tuturor (!) instrumentelor derivate asociate actiunilor.
Deci, da! Atat de mare e !
Ce au incercat ei sa faca exact? :))))
Ma si umfla rasul.
Ban.Cher.Vali
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 13:40)
Cine rade la urma rade mai bine... :)
Da, Bessent nu poate sa faca miracole, dar nu trebuie subestimata capacitatea guvernantilor de actiona inaintea alegerilor din 3 nov. Pe termen mediu, evidend, fara ceva ajustare fiscala nu se poate face mare lucru. Este o lectie pe care si intelectualii MAGA incep sa o invete.
Dar eu, daca as fi american, as marca profiturile uriase din Equity si as cumpara 30yT (sau 20yT) cu un yield de 5.3% pe an neimpozabil, si as astepta sa vad ce se intampla cu bursa.
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 16:22)
fara minim 8% yield (la riscurile incorporate) SUA nu ar vedea nici un UScent de la mine.
riscurile asociate cu SUA sunt extrem de subestimate.
desigur ... daca SUA ar fi la 8 % , Romania ar vajai la peste 17-18% :)
vine el Octombrie 2026 cu toate cadourile sale pentru copiii cuminti ... mai vorbim dupa aia! :)
Ban.Cher.Vali
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 16:26)
intre timp, pana la Oct26 curajosii cu suflet de copil si minte de infant abia nascut pompeaza pe ultimele sute de metri cresterile de pe bursa :)
vine ea toamna, iarna si primavara cand angajatii noilor listate din SUA vor avea dreptul (acordat de legislatia SEC) sa isi vanda actiunile (presiune masiva descendenta) .... vine, vine, ca marfaruuuul!
intre timp infantii se joaca cu scutecul in nisip pe bursa pentru un scremut + 0.5% in plus.... monede aruncate in fata locomotivei care vine pompand cu mare viteza sa calce curajosii !
Ban.Cher.Vali
5.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 17:13)
"... Romania ar vajai ..."
Atac subtil la Vijeu!
5.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 19:24)
Valentin ne anunta in fiecare luna ca peste doua luni vine sfarsitul. Si pana la urma o sa aiba dreptate... :)
5.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 27.08.2026, 21:44)
Sa-i dea Dumnezeu viata lunga! :)))