Tehnologiile bazate pe inteligenţă artificială pot deveni atât un catalizator al transparenţei şi participării democratice, cât şi un factor de risc pentru echitatea socială şi echilibrul puterii, arată o nouă cercetare semnată de dr. Anca Anton, cadru didactic la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC) din cadrul Universităţii din Bucureşti. Studiul, intitulat „Democracy and Public Deliberations in an AI-Mediated World”.
Lucrarea explorează interacţiunea dintre inteligenţa artificială şi deliberarea democratică, utilizând conceptele de utopie şi heterotopie formulate de filosoful Michel Foucault. Pe baza unor studii de caz internaţionale - de la consultări publice şi bugetare participativă mediate de AI până la instrumente de combatere a corupţiei - cercetarea relevă dublul rol al AI: acela de facilitator al participării civice, dar şi de potenţial perturbator al proceselor democratice.
„Un element central al analizei este redefinirea rolului comunicatorilor, care sunt chemaţi să depăşească limitele mandatelor organizaţionale tradiţionale şi să adopte o logică societală. Ca mediatori între sistemele de AI şi public, ei au responsabilitatea de a identifica punctele oarbe, de a încuraja discursul incluziv şi de a construi naraţiuni care aliniază inovaţia tehnologică cu valorile democratice”, explică dr. Anca Anton.
Autoarea propune o nouă perspectivă asupra profesioniştilor în comunicare, priviţi ca „gardieni ai interesului public” care navighează „spaţii alternative” emergente generate de interacţiunea om-tehnologie. Studiul face un apel la responsabilitate, transparenţă şi etică în guvernanţa inteligenţei artificiale, subliniind importanţa implicării active a societăţii civile în deciziile legate de utilizarea acestei tehnologii.
Opinia Cititorului