China - pe cale să devină cel mai mare producător mondial de energie nucleară

China este pe cale să devină principalul producător de energie nucleară din lume. Pe baza proiectelor existente şi planificate, capacitatea sa totală ar putea ajunge la aproape 186 de gigawaţi (GW), depăşind cu mult pe cea a Statelor Unite ale Americii, care sunt în prezent lider global, arată o analiză visualcapitalist.com. Această schimbare reflectă o presiune mai amplă pentru asigurarea unei energii fiabile, cu emisii reduse de carbon, în condiţiile în care creşte cererea de energie electrică.

Sursa citată a realizat un clasament al ţărilor în funcţie de capacitatea nucleară actuală şi viitoare, utilizând datele Global Energy Monitor.

• Top 3 actual - SUA, Franţa, China

SUA este în prezent lider mondial în producţia de energie nucleară, cu o capacitate de 102,475 gigawaţi (GW), depăşind Franţa, care are o capacitate de 65,7 GW. China ocupă astăzi locul al treilea, cu 60,898 GW, dar acest lucru se va schimba odată cu intrarea în funcţiune a unor noi centrale. Dacă toate proiectele planificate vor fi finalizate, China va conduce în domeniu, cu 185,812 GW, urmată de SUA - cu 117,91 GW şi Franţa - cu 75,590 GW.

Această schimbare are implicaţii geopolitice majore. Ţările care îşi extind capacitatea nucleară îşi pot reduce dependenţa de combustibilii fosili importaţi, consolidând în acelaşi timp securitatea energetică şi stabilitatea reţelei.

Franţa rămâne un lider istoric în domeniul energiei nucleare, aproximativ 69% din electricitatea sa fiind generată din această tehnologie.

• Prima centrală nucleară comercială din lume - găzduită de Regatul Unit

Regatul Unit a găzduit prima centrală nucleară comercială din lume, care a intrat în funcţiune în 1956, dar ulterior şi-a redus utilizarea energiei nucleare, notează sursa citată. Guvernul de la Londra vizează acum o ”epocă de aur a energiei nucleare”, deşi angajamentele actuale, care totalizează 15,4 GW, ar plasa ţara pe locul 12 la nivel global. Dintre cele 17 ţări cu zero capacitate instalată în prezent, Uganda este pregătită să extindă cea mai mare capacitate -până la 18 GW, urmată de Polonia - cu 15,612 GW şi Turcia - cu 14,7 GW.

• Pariuri pe fuziunea şi fisiunea nucleară

Expansiunea nucleară actuală este centrată pe fisiune, tehnologia care alimentează toate reactoarele existente şi reprezintă aproximativ 10% din generarea globală de energie electrică, conform sursei menţionate. Deşi matură, aceasta evoluează prin modele modulare mai mici, care vizează reducerea costurilor, îmbunătăţirea siguranţei şi accelerarea implementării. Acest lucru explică motivul pentru care o mare parte din capacitatea planificată din clasament include nu numai centrale la scară largă, ci şi un val tot mai mare de reactoare mai mici susţinute de guverne şi capital privat.

În acelaşi timp, fuziunea nucleară, procesul care alimentează soarele, rămâne o ambiţie pe termen lung. În ciuda investiţiilor în creştere şi a progresului tehnic recent, aceasta nu a atins încă scara comercială.

Deocamdată, dezvoltarea nucleară globală este ferm înrădăcinată în fisiune, deoarece ţările prioritizează energia fiabilă, cu emisii reduse de carbon, care poate fi implementată în următorul deceniu, conchide visualcapitalist.com.

• Producţia de energie nucleară a UE a crescut cu 4,8% în 2024

Cele 12 state membre UE care au reactoare nucleare operaţionale au generat, împreună, 649.524 GWh de energie electrică în anul 2024, cu 4,8% mai mult decât în 2023, fiind vorba de al doilea an consecutiv de creştere a producţiei de energiei nucleare în blocul comunitar, arată datele publicate la finele lunii ianuarie 2026 de Eurostat, conform Agerpres.

Potrivit acestor cifre, centralele nucleare au fost responsabile pentru 23,3% din producţia totală de electricitate în UE.

Cel mai mare producător de energie nucleară din UE, Franţa, a fost responsabilă pentru mai mult de jumătate (58,6%) din toată energia nucleară produsă în blocul comunitar (380.451 GWh). Pe locurile următoare s-au situat: Spania, cu 54.510 GWh (sau 8,4% din totalul UE), Suedia (50.665 GWh; 7,8%) şi Finlanda (32.599 GWh; 5%).

Comparativ cu situaţia din 2023, producţia de energie nucleară a crescut cel mai mult în Franţa (12,5%), Suedia (4,5%) şi Slovenia (4,2%). Ceilalţi producători de energie nucleară au înregistrat scăderi ale producţiei, variind între minus 0,6% în Slovenia şi minus 10,3% în Ţările de Jos.

În cazul României, cele două reactoare de la Cernavodă au produs în 2024 o cantitate de 10.912 GWh, în scădere faţă de 11.191 GWh în anul 2023. Producţia de energie nucleară a României este mai mică decât cea a Cehiei, Slovaciei, Ungariei şi Bulgariei. În UE, singurele state membre cu o producţie de energie nucleară mai mică decât România sunt Ţările de Jos şi Slovenia.

Franţa a rămas ţara cu cea mai mare dependenţă de energia nucleară, care în 2024 a fost responsabilă pentru 67,3% din producţia totală de electricitate. Alt stat membru unde mai mult de jumătate din electricitate a fost produsă în centrale nucleare este Slovacia (61,6%). În contrast, numai 2,9% din electricitatea produsă în Ţările de Jos a provenit de la centrale nucleare.

Între 2006 şi 2024, contrar tendinţei generale la nivelul Uniunii Europene, şapte state membre şi-au crescut producţia de energie electrică nucleară. Pe primul loc este România, a cărei producţie de energie nucleară a început abia în 1996, unde între 2006 şi 2024 producţia de energie nucleară a înregistrat un salt de 93,8%. Alte state unde producţia de energie nucleară a crescut sunt: Finlanda (42,3%), Ungaria (19%), Cehia (14,2%), Slovenia (5,2%), Ţările de Jos (3,2%) şi Slovacia (1,2%). În aceeaşi perioadă, restul ţărilor (inclusiv principalii producători) şi-au redus producţia de energie electrică nucleară. Lituania şi-a închis definitiv instalaţiile nucleare în 2009, Germania în aprilie 2023. Belgia a înregistrat cea mai mare scădere (minus 33%), urmată de Suedia (minus 24,4%), Bulgaria (minus 19,6%), Franţa (minus 15,5%) şi Spania (minus 9,3%).