CLAUDIU CAZACU, XTB: "Energia eoliană offshore - o soluţie la criza actuală sau o speranţă pe termen lung?"

G.D.
Piaţa de Capital / 23 august

"Energia eoliană offshore - o soluţie la criza actuală sau o speranţă pe termen lung?"

Preţurile energiei electrice ating în Europa niveluri record, în timp ce gazul natural a urcat astăzi la un vârf de 294 EUR/MWh pe bursa din Austria, închizând sesiunea la 275,3 EUR/MWh, de asemenea, un nivel maxim istoric pentru seria de preţuri de închidere, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, problema energiei capătă astfel o dimensiune şi mai presantă, cu toate că răspunsurile pe termen scurt şi cele pe termen lung trebuie să ia în calcul variabile şi incertitudini diferite.

Preţurile foarte ridicate din prezent urcă, însă, şi valorile pentru scadenţe mai îndepărtate, sporind atractivitatea unor proiecte cu timp îndelungat de realizare.

Energia eoliană offshore, cea produsă în grupuri de turbine eoliene situate în mări şi oceane, în apropierea coastelor sau mai departe de ţărm, ar putea fi unul dintre răspunsurile pe termen lung la numeroase provocări climatice şi economice.

Nevoia de energie mondială a fost într-o susţinută şi continuă creştere în ultimele decenii, traseu întrerupt doar pe perioada pandemiei.

Foamea de energie din ţările emergente, cu investiţii masive în producţie industrială şi infrastructură, nu a fost contracarată de optimizări tehnologice comparabile.

Potrivit EIA, producţia de energie ar urma să crească cu 47% până în 2050.

În SUA, petrolul şi gazele naturale ar urma, la orizontul aceluiaşi an, să continue să fie sursa principală de producţie.

Energia eoliană offshore foloseşte forţa vântului pe mare, acolo unde nu este diminuată de obiecte şi bariere, fie ele naturale sau construite, oferind astfel o resursă regenerabilă eficientă.

Costul investiţiei tinde să fie foarte mare, pentru că instalarea unor structuri uriaşe pe mare este o procedură complexă şi, în general, sunt preferate grupuri de putere mare.

Potrivit asociaţiei Wind Europe, în medie, fermele sunt instalate la o adâncime de 27,1 m şi la o distanţă de 33 de km de coastă.

Impactul vizual şi acustic este diminuat de distanţa faţă de aşezările locuite, iar specificul transportului naval permite dimensiuni mai generoase decât cele disponibile cu uşurinţă în modul de transport terestru.

Pe de altă parte, organizaţiile de mediu atrag atenţia că instalaţiile offshore nu sunt lipsite de costuri: ele fragmentează şi reduc habitatul unor specii marine, iar turbinele pot reprezenta un pericol major pentru păsări.

În plus, traficul marin este amplificat, iar turbinele sunt deseori realizate cu fibre de carbon sau kevlar, astfel încât nu pot fi reciclate în mod uzual.

Piaţa energiei eoliene se concentrează, în continuare, pe energia eoliană onshore (terestră): 81% din instalaţiile noi din Europa au fost onshore, subliniază sursa citată.

Pentru perioada 2022-2026, Wind Europe estimează că doar un sfert din facilităţile nou construite de 117 GW vor fi offshore.

Totuşi, la nivel global creşterea masivă a sectorului este estimată a veni după investiţii cumulative de aproape 1 trilion de dolari în 2031, potrivit BNEF.

Capacitatea globală instalată ar urma să crească de aproape 10 ori, în 11 ani, până în 2031, până la 330 GW.

Valul de investiţii ar urma să fie condus de China, Marea Britanie, SUA şi Germania.

Cei mai mari producători de turbine eoliene pentru piaţa europeană sunt Siemens Gamesa şi Vestas.

În plan global, în afara Chinei, Siemens Gamesa are o cotă de piaţă de 13%, în timp ce Vestas şi GE au aproximativ 4% fiecare.

Competiţia dinspre producătorii chinezi se va intensifica însă, în anii următori.

Pe primele locuri în China se află Goldwind, cu 11,38 GW instalaţi în 2021, Envision cu 7,81 GW şi Windey cu 7,64 GW.

În comparaţie, Europa are o capacitate totală de 28,4 GW şi în prima jumătate a anului a conectat doar 30 MW offshore, deşi alte 7 proiecte sunt în construcţie, şi creşterea în anii următori se aşteaptă a fi puternică, în special în perioada 2027 - 2030.

După Marea Britanie, Germania, Danemarca, Olanda şi Polonia sunt aşteptate a fi cele mai active în domeniul noilor instalări.

Pe de altă parte, potrivit Wind Europe, nivelul planificat este insuficient pentru a atinge ţintele climatice asumate.

Doar pe segmentul offshore, Europa ar avea nevoie de o capacitate anuală nouă de 8 GW în medie.

Cel mai mare proiect în construcţie, Hornsea din Marea Britanie, are o capacitate de 1,38 GW, obţinuţi cu 165 de turbine Siemens Gamesa, şi ar urma să fie gata în 2023, subliniază sursa citată.

Coreea de Sud are în plan un giga-proiect de 8,2 GW, estimat a fi gata în 2030, la un cost de 36 de mld. dolari - care probabil va fi mult depăşit având în vedere tendinţele inflaţiei globale.

Între companiile care dezvoltă parcuri eoliene, 18 din 25 sunt firme de utilităţi diversificate.

Dintre acestea, 6 sunt focalizate doar pe proiecte regenerabile: Acciona, Apex Clean Energy, Invenergy, RES Group, RWE, şi China Suntien Green Energy.

În Europa, EDF Renewables, Enel, Ørsted şi Vattenfall sunt dezvoltatori parţial sau integral deţinuţi de stat.

Dezvoltarea pieţei a atras atenţia giganţilor din domeniul petrolului.

Equinor din Norvegia are ambiţia de a fi unul dintre jucătorii globali majori în 2030, vizând 12-16 GW.

Unele proiecte ar merge în tandem cu extracţia de petrol, de exemplu în cazul studiului pentru ansamblul care ar oferi energie pentru operaţiunile din regiunea Troll în 2027.

TotalEnergies are în consrucţie 6 GW de proiecte offshore, din care 2GW ar fi disponibili până în 2025.

Shell are deja 4,3 GW de proiecte şi plănuieşte alte unităţi de 16,7 GW.

BP are în plan 3 GW în apropierea Irlandei şi 4,4 GW în SUA.

Cu eficienţa îmbunătăţită şi experienţă în gestionarea fluctuaţiilor economice, giganţii din industria petrolului resimt în pus presiunea impusă energiei obţinute din combustibili fosili, iar preţurile mari din prezent le oferă posibilitatea de a face rezerve ample de cash pentru investiţii viitoare.

România are în plan dezvoltarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră.

Capacitatea plănuită de WPD din Germania pentru cele două proiecte din Marea Neagră este de 1,9 GW.

Dacă preţul energiei rămâne ridicat, nivelul aşteptat al costului de producţie de 80 EUR/MWh va fi unul deosebit de profitabil.

La începutul săptămânii, pe OPCOM, energia depăşea 500 EUR/MWh.

Potrivit Băncii Mondiale, România ar avea un potenţial de 76 GW energie eoliană offshore, din care 22 GW pe platforme de până la 50 de m adâncime (cu cât adâncimea e mai mare, cu atât costurile sunt mai ridicate) - restul pe platforme plutitoare.

Nevoia de opţiuni alternative pentru producţia de energie este imensă, şi accentuată de planul-cadru de reducere a emisiilor de carbon.

Deşi chiar în procesul de fabricaţie, transport şi instalare, turbinele eoliene aduc un anume nivel de emisii, iar stocarea lor după perioada de utilizare implică, de asemenea, costuri de mediu, procesul este unul ce va fi luat tot mai mult în seamă, având în vedere costul de mediu, dar şi economic, al combustibililor fosili.

Situaţia actuală de pe piaţa energiei pune un reflector încă şi mai puternic asupra nevoii de surse noi, iar România ar putea utiliza o parte din resursele PNRR pentru a sprijini dezvoltarea sectorului, ţinând, însă, seama, şi de amplasarea potrivită pentru a respecta constrângerile de mediu, se menţionează în comunicat.

Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9184
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7383
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9890
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6933
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.3958

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro