Claudiu Cazacu, XTB: Euro marchează noi maxime istorice în faţa leului

Fiecare zi din această săptămână a adus noi maxime istorice pentru cursul de schimb leu/Euro. Acum un an, cursul BNR a sărit în trei zile de la 4,9775 la 5,1222, însemnând 2,9%. Anul acesta, de la 5.1004 pe 29 aprilie, cotaţia a ajuns 5.2688 pe 7 mai, un avans de 3,3%. Variaţiile procentuale sunt asemănătoare, deocamdată, dar contextul este diferit, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

După spargerea pragului de 5 lei anul trecut, pieţele - şi românii - se reobişnuiseră cu valori aflate iniţial în apropiere, apoi cu oscilaţii reduse în jurul reperului 5,1. În această perioadă, însă, cursul a focalizat incertitudinea politică, în timp ce bursa şi piaţa de datorie suverană au rămas relaxate. Contextul global este marcat de transformări, iar mobilitatea capitalului poate creşte, însemnând potenţial pentru oscilaţii mai ample decât anul anterior.

Deprecierea leului se transmite în economie

Cursul depreciat al leului vine cu o suită de efecte direct resimţite de cetăţeni şi companii, acolo unde - pentru majoritatea românilor - este disparitate dintre veniturile în lei şi cheltuielile în Euro. Preţurile bunurilor importate creşte, la fel şi al celor care sunt produse pornind în procent mare de la importuri, iar impactul se transmite în inflaţie. O nouă rundă de creştere, după cea indusă de energie, este ultimul lucru dorit de pe lista românilor, dar şi a băncii centrale.

Economia semi-euroizată, unde facturi la servicii de comunicaţii sau televiziune, achiziţii de valoare mare precum maşinile sau casele şi chiar servicii diverse resimte orice creştere vizibilă a Euro drept o scădere a puterii de cumpărare. Valoarea creditelor în Euro şi alte valute a scăzut cu 12,5% anual pentru persoane fizice, arată datele BNR pentru martie, dar pentru companii a crescut cu 15,1%. În total, aproximativ o treime (32,2%) din credite sunt denominate în valută, ceea ce înseamnă rate mai mari, concentrate în domeniul firmelor, care înfruntă deja provocări precum fiscalitatea în creştere, energia şi volatilitatea tehnologică, explică consultantul de strategie XTB România.

Euro-leu operează, de asemenea, ca semnal. Pe lângă obişnuita goană după cursul cel mai bun, fie în aplicaţii bancare, fie la casele valutare, un salt al cursului poate deturna timp şi atenţie într-o perioadă deja plină de evenimente locale şi internaţionale. În plus, acesta determină şi o schimbare de psihologie: consumatorii devin mai atenţi la cheltuieli, comercianţii şi furnizorii de servicii mai prudenţi, şi totul într-un mediu marcat de costurile la combustibili.

Leul mai slab reduce importurile şi susţine exporturile

O gură nesperată de oxigen a oferit scăderea cotaţiilor barilului, în ipoteza unei apropiate înţelegeri între SUA şi Iran, care ar urma să se vadă la pompă zilele următoare. Această evoluţie temporară ar avea nevoie să fie consolidată de un acord de pace durabil, încă nesigur. Iar economia este sensibilă la încrederea participanţilor, în timp ce consumul este afectat direct de preţurile mai mari.

Cu toate acestea, există un aspect favorabil, deşi dureros pe termen scurt: leul mai slab este un inhibitor al importurilor şi un stimulator al exporturilor. Iar România, de prea multă vreme funcţionează cu un deficit comercial ridicat. Importurile ieftine (curs tare al leului) sunt benefice dezvoltării atunci când susţin aducerea de bunuri care pot asigura ”împrospătarea” şi eficienţa bazei de producţie locale. Ele nu ajută, însă, când ”ung” traseul unor bunuri de consum care se depreciază rapid.

Deficitul comercial raportat la PIB e de aşteptat să se contracte suplimentar anul acesta, după o reducere 15,6% în primele două luni faţă de anul trecut, însă chiar şi dacă ar ajunge la 6,5%, rămâne un spaţiu pentru ajustare suplimentară. În acelaşi timp, deficitul bugetar rămâne esenţial şi dificil de optimizat, mai ales în perioade de volatilitate politică, subliniază Claudiu Cazacu.

Dezechilibre macro acumulate în timp au generat o presiune latentă, mişcarea fiind declanşată şi accelerată de agitaţia politică. Dincolo de prezenţa în piaţă a băncii centrale, utilizarea largă şi eficientă a fondurilor europene poate limita atât aprecierea Euro cât şi perturbările economiei locale.

Unde poate ajunge cursul valutar?

Dacă ne inspirăm din modelul economic ce ţine seama de diferenţialul de inflaţie de 7,3 puncte procentuale, doar în ultimul an ar fi acumulat un spaţiu pentru o scădere mult mai largă a leului. Dacă privim în urmă, însă, la diferenţele adunate de-a lungul anilor în care cursul a rămas sub 5 lei, calculele ar indica posibile variaţii şi mai ample. Între 2023 şi 2025 diferenţa de inflaţie între România şi zona Euro a ajuns la 15 puncte.

Un curs de 5,30 într-un orizont apropiat, şi 5,50 în a doua jumătate a anului începe să devină tot mai probabil, deşi ultimul cuvânt îl vor avea, ca întotdeauna, interacţiunile dintre economia reală, apetitul investitorilor şi abordarea băncii centrale.

Cei care au ţinut banii la bancă în lei mai mulţi ani au avut de câştigat, dobânzile fiind în mare parte din timp mai bune cu 2-3 puncte procentuale. O depreciere a leului este penalitatea care survine ocazional. Pentru cei care au avut în ultimii 3 ani depozite în lei, cu toată variaţia cursului, decizia a fost - până acum, calculele se pot schimba dacă saltul ar fi susţinut puternic - inspirată, mai adaugă Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.