CNBC: Islanda votează reluarea negocierilor de aderare la UE

Cetăţenii din Islanda votează sâmbătă în cadrul unui referendum cu rezultat foarte strâns pentru reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, într-un context marcat de retorica agresivă a preşedintelui american Donald Trump în regiunea arctică, potrivit publicaţiei CNBC.

Întrebarea adresată naţiunii nordice cu o populaţie de aproape 400.000 de locuitori vizează direct reluarea discuţiilor cu blocul comunitar, iar sondajele de opinie indică o naţiune divizată în proporţii egale pe acest subiect, notează publicaţia. Un vot majoritar favorabil declanşează negocierile de aderare, iar un eventual succes al acestora implică organizarea unui al doilea referendum pentru validarea sau respingerea acordului final de către cetăţeni, transmite sursa citată.

Votul are loc în contextul transformării regiunii arctice într-un centru major pentru minerale critice, topirii rapide a gheţii din cauza schimbărilor climatice, deschiderii rutelor maritime sezoniere, alături de eforturile reînnoite ale lui Donald Trump pentru achiziţia Groenlandei, statul vecin, conform CNBC. Liderul de la Casa Albă susţine de mult timp controlul asupra Groenlandei din motive de securitate naţională şi a confundat în mod repetat cele două teritorii în timpul unui discurs susţinut la Forumul Economic Mondial de la Davos din Elveţia, la începutul acestui an, notează publicaţia.

„Toate argumentele prezentate de preşedintele american despre motivul pentru care ar fi necesar ca Statele Unite să achiziţioneze Groenlanda se aplică de fapt în egală măsură şi Islandei. Singura diferenţă este că Islanda este formal o ţară independentă”, a declarat Eiríkur Bergmann, Profesor de politică la Universitatea Bifröst din Islanda, transmite sursa citată.

Islanda a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în anul 2009, în urma crizei financiare globale, şi a suspendat ulterior discuţiile în anul 2013, după instalarea unui guvern de coaliţie eurosceptic, conform CNBC. O colaborare şi un dialog mai profund cu blocul comunitar reprezintă un factor cheie pentru protejarea intereselor ţării, notează publicaţia. „Este clar că sistemul internaţional în care am trăit de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial se află în criză”, a afirmat Thorgerdur Gunnarsdottir, Ministrul Afacerilor Externe din Islanda, transmite sursa citată.

Scăderea încrederii în Statele Unite ca partener de securitate reprezintă o altă preocupare majoră înainte de vot, având în vedere că statul nordic este membru fondator al NATO, este singurul aliat fără forţe militare proprii şi ocupă un punct naval strategic între Groenlanda, Islanda şi Marea Britanie, care leagă Arctica de Oceanul Atlantic, notează publicaţia. „Securitatea şi apărarea Islandei sunt asigurate prin calitatea noastră de membru în NATO, dar şi, pentru mulţi, mai important, printr-un acord bilateral de apărare cu SUA din 1951. Acum mulţi oameni reevaluează cumva valabilitatea acelui acord de apărare”, a spus Eiríkur Bergmann, Profesor de politică la Universitatea Bifröst din Islanda, conform CNBC.

Evoluţiile geopolitice influenţează contextul discuţiilor referitoare la perspectiva aderării, însă experţii politici arată că dezbaterea este condusă în principal de probleme interne, în special de economie, suveranitate şi pescuit, transmite sursa citată.

Islanda a purtat anterior lupte dure împotriva statelor membre ale Uniunii Europene pentru controlul asupra industriei sale de pescuit, o problemă considerată simbolică din cauza importanţei economice a sectorului, notează publicaţia. „Pentru islandezi, problema cheie în aderare este moneda euro şi dorinţa de a scăpa de instabilitatea propriei monede şi de ratele foarte mari ale dobânzilor. Deci, moneda euro este cu adevărat ceea ce ei văd ca fiind ţinta pe care o doresc. Chiar dacă ar vota pentru aderare, marea majoritate a populaţiei s-ar uita la pescuit şi dacă UE ar oferi condiţiile necesare, lucru care, în opinia mea, pare îndoielnic”, a declarat Jon Danielsson, Directorul Centrului de Risc Sistemic şi Lector în finanţe la London School of Economics, conform CNBC.

Ţara menţine o colaborare economică strânsă cu blocul celor 27 de naţiuni, iar cetăţenii săi se bucură deja de un nivel de trai ridicat, transmite sursa citată. „Dacă o majoritate a oamenilor doreşte să aplice, este foarte important să ascultăm acea majoritate, dar eu nu mi-am schimbat poziţia”, a afirmat Katrín Jakobsdottir, Fost Prim-ministru al Islandei, notează publicaţia.

Islanda este deja profund integrată în cadrul european, parţial prin apartenenţa sa la Spaţiul Economic European, care oferă insulei acces la piaţa unică fără calitatea de membru cu drepturi depline, şi face parte din Spaţiul Schengen, un sistem care permite călătoriile fără paşaport, conform CNBC.

„Actualul guvern condus de social-democraţi, care a iniţiat sau a aplicat de fapt pentru aderare prima dată, reîncălzeşte acum propunerea pentru a închide această problemă neterminată, ca să spunem aşa”, a declarat Steven Blockmans, Director adjunct la grupul de reflecţie Centrul Internaţional pentru Apărare şi Securitate, transmite sursa citată.

Uniunea Europeană caută un caz de succes, în special după ieşirea Marii Britanii din anul 2020, iar o victorie a taberei favorabile generează un acord negociat relativ rapid, deoarece guvernul de coaliţie din Islanda se apropie de următoarele alegeri generale, programate cel târziu în luna august din anul 2028, notează publicaţia.

„Mai mare este mai bine în ziua de azi, se pare”, a spus Steven Blockmans, Director adjunct la grupul de reflecţie Centrul Internaţional pentru Apărare şi Securitate, conform CNBC. Aderarea unei ţări clasate printre naţiunile fruntaşe la produsul intern brut pe cap de locuitor şi printre statele de top în performanţa democratică globală conferă o strălucire suplimentară proiectului de integrare europeană, transmite sursa citată.