CC Tax Advisory: Economia nu intră în interimat când politica intră în criză

România intră într-o nouă perioadă de instabilitate politică într-un moment economic extrem de sensibil: deficitul bugetar şi inflaţia au început să scadă, dar industria pierde locuri de muncă, costurile de finanţare rămân ridicate, iar companiile resimt efectele cumulate ale fiscalităţii, consumului slab şi lipsei de predictibilitate, avertizează CC Tax Advisory, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei de către companie.

Datele publice disponibile descriu o economie care a început să se stabilizeze după ajustarea fiscală severă din ultimul an, dar care nu dispune încă de suficientă rezistenţă pentru a absorbi fără costuri o criză politică prelungită. Calendarul următoarelor două săptămâni este cel care ar trebui să preocupe mediul de afaceri. Votul de învestitură în Parlament este aşteptat în jurul datei de 28 septembrie. Fără rectificare bugetară, sistemul de sănătate rămâne fără fonduri de la 1 octombrie. Pe 2 octombrie, agenţia S&P publică evaluarea de rating a României - următorul test critic după ce Fitch a fost trecut la limită, în iulie, se arată în comunicat.

În primele şapte luni din 2026, deficitul bugetar s-a redus cu 37% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut - de la 3,99% la 2,34% din PIB. Inflaţia a coborât de la peste 10% în iunie la 6,2% în august, sub dobânda de politică monetară a BNR pentru prima dată în peste un an. Încasările din TVA au depăşit cu 18,56 miliarde de lei nivelul din 2025, se precizează în comunicat.

Costul asigurării împotriva riscului de neplată a României este de 144 de puncte de bază - dublu faţă de Oman şi Indonezia. Randamentul obligaţiunilor în lei pe doi ani, 6,52%, este cel mai ridicat din Uniune. La 10 septembrie, România îşi acoperise doar 65% din necesarul de finanţare al anului, de 265 de miliarde de lei. În clasamentul IMD al competitivităţii, ţara a coborât 12 poziţii într-un an - iar la capitolul eficienţa mediului de afaceri se află pe locul 69 din 70 de economii analizate, după o cădere de 19 poziţii, conform comunicatului.

Semnele de stabilizare macroeconomică sunt însoţite de o deteriorare vizibilă a economiei productive. Din 2024 până la jumătatea anului 2026, soldul salariaţilor activi s-a redus cu peste 185.000 de persoane. Industria prelucrătoare a pierdut peste 51.000 de salariaţi, dintre care aproximativ 18.000 numai în industria auto. Aceste evoluţii sunt relevante pentru bugetul public. Mai puţine locuri de muncă şi o activitate industrială mai slabă înseamnă venituri mai mici din contribuţii şi impozite, consum mai redus şi o presiune suplimentară asupra companiilor care rămân active, potrivit sursei citate.

Rata şomajului a urcat la 6,8% la finalul primului semestru, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu şi peste maximul înregistrat în timpul pandemiei. În acelaşi timp, industria se îndreaptă spre al treilea an consecutiv de contracţie, conform comunicatului de presă remis redacţiei de către CC Tax Advisory.

„Economia nu intră în interimat atunci când politica intră în criză. Salariile, TVA-ul, contribuţiile, ratele bancare şi facturile către furnizori au în continuare termene fixe. Pentru o companie, incertitudinea politică nu este o dezbatere televizată, ci un cost care intră direct în buget, în cash-flow şi în decizia de a investi sau de a angaja. De patru ani spun acelaşi lucru, anume că instabilitatea fiscală costă mai mult decât orice cotă de impozitare. Nu mai este de mult o observaţie de consultant, e un preţ care se plăteşte în dobândă. România a redus deficitul, a înjumătăţit inflaţia, dar se împrumută ca o ţară cu rating junk, pentru că pieţele nu cumpără cifre chiar dacă este sunt mai bune decât precedentele. Pieţele „cumpără” predictibilitate. Rectificarea bugetară şi proiectul de buget pe 2027 sunt cele două documente care vor determina atât ratingul suveran, cât şi cadrul fiscal în care vor opera companiile româneşti anul viitor. Ambele depind de formarea unui guvern. Ce cerem noului Guvern este acelaşi lucru pe care l-am tot cerut Executivelor: Consultări reale înainte de adoptarea noilor măsuri fiscale,nu după ce ele au fost aprobate şi instituirea unei reguli simple: niciun document care afectează fiscalitatea să nu intre în şedinţa de Guvern fără fişa de impact pe IMM-uri publicată care să conţină două informaţii în ea: câte firme sunt afectate de măsuri şi cât le costă măsurile. Ce observ la clienţii noştri confirmă exact acest lucru: nicio companie nu a amânat o investiţie din cauza nivelului de impozitare. Amânările, şi ele au existat, au fost generate pentru că antreprenorii nu ştiau nivelul de impozitare care-i va aştepta la finalizarea investiţiei. Şi au preferat să aştepte, deşi inflaţia le mânca din cash. Vă spun care este temerea zilei de azi, de la firul ierbii: o nouă ordonanţă trenuleţ, care va da iar peste cap sistemul fical. Faptul că România ocupă locul 69 din 70 la eficienţa mediului de afaceri nu e un accident statistic, e rezultatul a patru ani consecutivi de modificări fiscale adoptate rapid, insuficient documentate şi niciodată evaluate după adoptare. Recomandarea CC Tax Advisory pentru trimestrul patru este una de disciplină internă, nu de anticipare politică. Devine imposibil să anticipăm ce vor face decidenţii, deci nu putem decât să controlăm procesele interne. De aceea, recomandăm tuturor antreprenorilor: verificarea poziţiei reale la bugetul de stat prin fişa-plătitor, nu prin evidenţa proprie; clarificarea temeiului legal al fiecărei retrageri de numerar din firmă şi construirea bugetului pentru 2027 în trei scenarii fiscale, nu într-unul singur", a declarat Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory.