CNIPMMR CONSTATĂ:Finanţarea IMM-urilor, derizorie în PNRR

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 09 iunie

"Practic, din 1,3 miliarde euro, aproape 1/5 sunt alocaţi pentru asistenţă tehnică şi comisioane bancare. Cu aceşti bani se puteau susţine încă 6000 de start-up-uri, spre deosebire de doar cele 69 de start-up-uri ce vor fi finanţate prin PNRR", a declarat Florin Jianu.

"Practic, din 1,3 miliarde euro, aproape 1/5 sunt alocaţi pentru asistenţă tehnică şi comisioane bancare. Cu aceşti bani se puteau susţine încă 6000 de start-up-uri, spre deosebire de doar cele 69 de start-up-uri ce vor fi finanţate prin PNRR", a declarat Florin Jianu.

Finanţarea IMM-urilor prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este cea mai mică din toată Uniunea Europeană, atât timp cât doar 0,04% din totalul companiilor mici şi mijlocii din ţara noastră vor primi sprijin din fondurile europene alocate, a afirmat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

"În PNRR sunt trecute pentru mediul de afaceri opt programe care însumează 1,335 miliarde euro, dar prin care vor fi finanţate numai 3246 de firme, ceea ce reprezintă 0,04% din totalul IMM-urilor din Româ­nia. Dintre acestea, 3100 de IMM-uri vor primi finanţări pentru digitalizare şi 100 de companii vor fi finanţate cu 200 milioane euro pentru redresare şi rezilienţă. Din păcate, valoarea totală a finanţărilor pentru mediul privat se situează cu mult sub nevoia de 5,1 miliarde euro, identificată de autorii PNRR în baza unui studiu realizat de PwC. Mai mult, din analiza cheltuielilor finanţate, reiese că 22% din valoarea totală, adică 286 milioane euro, reprezintă costuri de administrare, comisioane şi alte cheltuieli pentru entităţi terţe. Practic, din 1,3 miliarde euro, aproape 1/5 sunt alocaţi pentru asistenţă tehnică şi comisioane bancare. Cu aceşti bani se puteau susţine încă 6000 de start-up-uri, spre deosebire de doar cele 69 de start-up-uri ce vor fi finanţate prin PNRR", a declarat Florin Jianu.

Reprezentantul antreprenorilor mici şi mijlocii din ţara noastră a precizat că instrumentul financiar denumit "Garanţie pentru portofoliu" introdus prin PNRR şi care se va derula prin intermediul Fondului European pentru Investiţii, concurează programul IMM Invest, program care şi-a dovedit eficienţa până în acest moment şi care nu implică din partea statului român suportarea de costuri cu comisioanele. Preşedintele CNIPMMR a mai arătat că prin PNRR mediul de afaceri va primi doar împrumuturi şi nu granturi, că în forma iniţială a respectivului document existau anexe preluate ca atare de la diverse entităţi private şi că niciuna dintre propunerile partenerilor sociali nu au fost preluate în planul înaintat Comisiei Europene.

"Una dintre aceste propuneri era acordarea unor vouchere în valoare unitară de 5000 euro pentru 100.000 de IMM-uri pentru digitalizarea activităţii: crearea unui site de prezentare, achiziţionarea semnăturii electronice, achiziţionarea unei aplicaţii utile pentru implementarea telemuncii, achiziţionarea echipamentelor hardware. O altă propunere viza crearea a cel puţin 20.000 de start-up-uri cu componentă digitală, iar printr-o altă propunere - programul Equity - doream înfiinţarea unei investiţii de tip capital de risc, prin care să se asigure accesul la lichidităţi pentru 10.000 de IMM-uri. Mai doream derularea unui nou program - IMM Restart România - care reprezintă o updatare a programului IMM Invest, care să asigure finanţare pentru 50.000 de companii. Niciuna dintre aceste propuneri nu se regăseşte în PNRR", a spus Florin Jianu.

Lipsa finanţării duce la creşterea numărului firmelor radiate

Domnia sa a precizat că CNIPMMR va continua să facă eforturi, chiar şi prin intermediul organizaţiei europene de profil - SME United, pentru ca fondurile alocate prin PNRR să ajungă la companiile din mediul privat din ţara noastră, mai ales că în ultimul an sprijinul acordat de autorităţi pe măsurile 1, 2 şi 3 prevăzute în OUG 130/2020 nu a fost finalizat, foarte multe companii neprimind încă finanţarea necesară pe primele două măsuri, în timp ce măsura 3 - granturi pentru investiţii - a fost anulată, Guvernul neaprobând o altă măsură în locul acesteia.

"Măsura 3 era extrem de necesară pentru sectorul HoReCa, pentru agenţii economici din turism, ce puteau astfel să îşi regândească afacerea şi să se relanseze într-un alt domeniu. Cele 27.000 de IMM-uri aplicante arată nevoia acută de finanţare a mediului privat din ţara noastră. Din păcate, deşi în OUG 130/2020, Guvernul şi-a asumat ca ţintă finanţarea a 50.000 de companii, până acum doar jumătate au primit sumele necesare, pe măsurile 1 şi 2. Din această cauză, a nerespectării obiectivului ajutorului de stat acordat prin OUG 130/2020, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului riscă să returneze banii alocaţi", a spus Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

De altfel, lipsa finanţărilor este una dintre cauzele creşterii cu 43% a numărului de radieri de firme în primele patru luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform unei analize efectuată de CNIPMMR pe baza datelor furnizate de Oficiul Naţional Registrul Comerţului.

"Dacă analizăm dinamica înmatriculărilor şi radierilor, vom observa că în anii 2017-2018, procentul era de 60% în favoarea înmatriculărilor, în anul 2020 acesta a ajuns la 50%, pentru ca în 2021 - pe primele patru luni - să asistăm la doar 39% înmatriculări mai multe decât radieri de firme. Dacă în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul şi în domeniul reparării autovehiculelor şi motocicletelor, asistăm încă la un echilibru - 51,73% - în privinţa dinamicii înmatriculări-radieri de firme, în schimb în agricultură, construcţii şi transporturi avem clar un trend descendent, favorabil radierilor. Acest trend vine după ce, la începutul anului 2021, am asistat la o creştere a numărului de înmatriculări de noi firme, prin prisma aşteptărilor la finanţare oferite de măsurile 1, 2 şi 3 din OUG 130/2020 şi a celor proiectate iniţial în PNRR. Odată risipite aceste speranţe, se constată că în ultimele două luni, martie-aprilie, numărul înmatriculărilor a scăzut considerabil şi a crescut vertiginos numărul firmelor radiate", a precizat Sterică Fudulea, secretar general al CNIPMMR.

El a precizat că este de aşteptat ca, spre sfârşitul acestui an, să se înregistreze o dinamică alarmantă, prin creşterea numărului de radieri, pentru că nu mai avem măsuri de susţinere a mediului privat de afaceri, nicio măsură privind start-up-urile şi nicio măsură pentru companiile care îşi desfăşoară majoritatea activităţii pentru export.

Turismul, la cote de avarie privind finanţarea din PNRR

Situaţia privind finanţarea derizorie din PNRR este similară şi în turism, a afirmat Dragoş Anastasiu, coordonator al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României şi membru al Alianţei pentru Turism.

"În PNRR, există doar un sfert - maximum o jumătate de pagină unde se arată că turismul, împreună cu cultura, vor fi finanţate cu 200 milioane euro, deşi în varianta iniţială a documentului alocarea era de 400 milioane euro. Unul dintre argumentele cu care reprezentanţii Guvernului şi-au motivat decizia acestei alocări scăzute este faptul că turismul şi cultura nu s-ar afla pe lista Recomandărilor Specifice de Ţară ale Comisiei Europene. Păi, dacă este aşa, este rolul Guvernului să facă în acest fel ca turismul să se afle acolo. (...) Singurul lucru care apare în PNRR este sintagma organizaţia de management a destinaţiei, stabilită prin legea 275/2018, lege însă care este nefuncţională cu privire la acest concept. De aceea, Alianţa pentru Turism a pregătit o legislaţie nouă, modernă, pe care o dorim implementată şi care va modifica actuala lege privind organizaţia de management a destinaţiei. Referitor la PNRR, întrebarea este cum va funcţiona această organizaţie de management a destinaţiei şi cât din suma alocată va fi atrasă. Din păcate, reformele importante nu pot fi făcute fără oameni, iar din PNRR tocmai asta lipseşte: o reformă a mentalităţilor, atât în zona antreprenorială, cât şi în zona bugetară", a spus Dragoş Anastasiu.

Conform PNRR, prin cele 200 milioane euro alocate în turism şi cultură se doreşte ca anual să avem 15 milioane de turişti, dintre care 4 milioane să fie turişti străini. Numai că, în acest moment, nu există forţă de muncă necesară în turism pentru deservirea acestui număr de turişti dorit de Guvern, a precizat Dragoş Anastasiu.

Pentru ca numărul angajaţilor din turism să crească, coordonatorul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României a afirmat că este necesar ca Guvernul să introducă taxare zero pentru salariul minim pe economie în acest domeniu de activitate.

"Ar trebui să se vină cu această măsură de susţinere pe următorii ani, pentru că ar acoperi astfel lipsa de mişcare a statului în ultimele 18 luni în domeniul HoReCa. Măsurile generale luate în pandemie - susţinerea şomajului tehnic şi a kurzarbeit - au ajutat, dar neimplementarea măsurilor specifice a dus la dispariţia mai multor agenţi economici din domeniu. De exemplu, numai în sectorul HORA 40% din firme nu îşi vor mai relua activitatea", a spus Dragoş Anastasiu.

El a mai arătat că, după ultimele relaxări ale restricţiilor din pandemie, a apărut o presiune pe rezervările din turism, în special în locaţiile izolate, în care locurile de cazare s-au epuizat pentru anul acesta. Presiunea respectivă s-a observat şi în creşterea cifrei de afaceri, existând operatori care au ajuns deja la 65% din cifra de afaceri înregistrată în anul 2019, dar care precizează că nu vor putea să atingă nivelul de 100% din cauza lipsei forţei de muncă pierdută în perioada pandemiei.

Virgil Stănescu: "Sportul, trecut în PNRR la capitolul «şi alţii»"

Deşi prin PNRR aproape 300 milioane euro se duc în comisioane şi taxe de asistenţă tehnică, sportul nu există, neprimind niciun euro din cei 150 milioane euro solicitaţi, a afirmat Virgil Stănescu, preşedintele Patronatului Naţional al Operatorilor din Sport (PNOS).

"Şi sportul s-a oprit în pandemie, dar nu primeşte niciun ajutor financiar pentru a reveni. Auzim că este prioritară infrastructura, modernizarea şcolilor, dar cluburile sportive şcolare, liceele sportive şi cluburile sportive au nevoie de infrastructură pentru creşterea sportului de masă. Observăm în PNRR că în Educaţie sportul nu e un pilon, deşi el există, în Sănătate, sportul nu e un pilon, deşi el există. Operatorii din sport au şi ei nevoi şi de aceea ne propunem să creştem infrastructura, nu doar cea fizică, ci şi cea tehnologică. (...) Din păcate, cei care organizează evenimente sportive nu au niciun avantaj. Acest moment este propice pentru a ne da seama că în PNRR sportul a fost trecut la capitolul «şi alţii»", a spus fostul căpitan, timp de zece ani, al echipei naţionale de baschet, Virgil Stănescu.

El a precizat că operatorii din sport doresc finanţarea unor proiecte antreprenoriale, deoarece sportul este o industrie care trebuie să aibă un sens economic. De asemenea, preşedintele PNOS a precizat că un obiectiv prioritar al patronatului îl reprezintă modificarea legii sponsorizării, pentru a permite atragerea unor parteneri potenţi financiar care să dea coerenţă mişcării sportive din ţara noastră.

Planul propus de Guvernul de dreapta în România promovează o agendă anti-socială şi măsuri de austeritate care nu au fost cerute de Uniunea Europeană, a afirmat, ieri, deputatul european Victor Negrescu, în şedinţa Parlamentului European în care s-a discutat despre planurile de redresare şi rezilienţă propuse de statele membre.

"Trebuie ca cele 750 de miliarde de euro să servească la redresarea Europei pentru ca acest împrumut comun să genereze rezultate. De modul în care vor fi folosite aceste resurse depinde încrederea pe care cetăţenii o vor avea pe viitor în proiectul european. De aceea, investiţia în educaţie trebuie să fie centrală în acest proces de relansare. Sprijinirea IMM-urilor este necesară. Ne trebuie sinergii la nivel european între planurile de redresare! Din păcate, anumite guverne au transformat planurile în agende politice naţionale şi au evitat dialogul şi consultările reale cu partenerii sociali, societatea civilă, autorităţile locale sau parlamentele naţionale" a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

El a mai precizat că doar anumite state membre au avut capacitatea şi abilitatea să ofere ajutoare de stat propriilor companii în timp ce state mai puţin dezvoltate, precum România, au ezitat şi au lăsat IMM-urile fără sprijin şi neprotejate împotriva unei concurenţe tot mai acerbe şi viciate de aceste intervenţii în economie.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Mai oameni, chiar aveti nevoie de atata digitalizare ? Eu ma lupt cu adictia de internet.Telefonul il scarpin mai tot timpul. Pierd timpul pretios din viata asta scurta. Mai periculos cred, ca devin eu un digit, desi m-am nascut sa fiu om.

    Mi a venit idea, dacă tot digitalizare, sa se facă o platformă de contabilitate on-line pt. IMM-uri, să nu trebuiască să plătească contabilitate. Să introducă patronasul datele facturii și valoarea, să fie foarte simplu. Să fie mandatoriu, ca după fiecare factura întrodusă, bossul sa jure la icoana lui nenea patronul patronilor Jianu, că nu fraudează .

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Sistemul bancar după un an de pandemie”
Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

24 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9242
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1233
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4890
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7569
Gram de aur (XAU)Gram de aur236.1626

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
piperea.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
energynomics.ro
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro