Escaladarea conflictului dintre Statele Unite, Israel şi Iran pune presiune asupra pieţelor energetice şi ar putea avea consecinţe economice extinse dacă tensiunile se prelungesc, potrivit unei comunicat Coface.
Principalul risc pentru pieţele energetice este legat de Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din consumul mondial de petrol şi aproape 30% din transporturile maritime de ţiţei. Capacitatea de a ocoli acest punct strategic este limitată, iar întreruperile prelungite ar putea împinge preţul petrolului Brent peste pragul de 100 de dolari pe baril şi chiar peste recordul de 147 de dolari/baril înregistrat în 2008.
La deschiderea tranzacţiilor din 2 martie, cotaţia petrolului Brent a crescut cu peste 10%, creştere determinată în principal de majorarea primei de risc geopolitic, în contextul tensiunilor din regiune. Înainte de escaladarea conflictului, piaţa petrolului era caracterizată de un excedent de ofertă, determinat de producţia ridicată a statelor din afara OPEC+ şi de reluarea rapidă a producţiei, ceea ce menţinuse preţurile sub presiune, cu o medie de aproximativ 68 de dolari pe baril în 2025, conform Coface.
O eventuală întrerupere a producţiei iraniene ar putea amplifica volatilitatea pieţei. Iranul produce peste 3 milioane de barili de petrol pe zi şi exportă aproximativ 1,5 milioane de barili, în principal către China. O reducere a acestor livrări ar obliga cumpărătorii din Asia să se orienteze către surse alternative mai scumpe, ceea ce ar accentua presiunile asupra preţurilor, mai precizează Coface.
Riscurile depăşesc însă piaţa petrolului. Strâmtoarea Hormuz este esenţială şi pentru transportul gazelor naturale lichefiate (GNL), îngrăşămintelor, metalelor industriale, precum aluminiul, şi produselor petrochimice. În cazul unei escaladări regionale, ar putea fi afectate şi alte puncte strategice pentru comerţul global, precum Bab el Mandeb sau Canalul Suez, ceea ce ar putea creşte costurile de transport şi primele de asigurare pentru transportul maritim.
În acelaşi timp, capacitatea de rezervă a OPEC+ este estimată la aproximativ 4-5 milioane de barili pe zi şi este concentrată în principal în Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, ceea ce limitează capacitatea pieţei de a absorbi un şoc major asupra aprovizionării, potrivit Coface.
Escaladarea conflictului ar putea avea efecte şi asupra economiei României, în principal prin canalul energetic. Creşterea preţurilor la energie generează presiuni inflaţioniste suplimentare, iar potrivit unui studiu al Banca Centrală Europeană o majorare cu 10% a costurilor energetice poate adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la inflaţie, la care se pot adăuga efecte indirecte de până la 0,2 puncte procentuale dacă şocul persistă.
În plus, preţurile gazelor naturale pe pieţele europene s-au dublat faţă de începutul anului, ceea ce amplifică riscurile pentru evoluţia preţurilor. Înainte de această escaladare, Banca Naţională a României majorase deja prognoza de inflaţie pentru 2026 de la 3,7% la 3,9%.
Persistenţa presiunilor inflaţioniste reduce spaţiul pentru relaxarea politicii monetare şi menţine presiuni asupra randamentelor obligaţiunilor. Randamentul titlurilor de stat româneşti pe 10 ani a ajuns recent la aproximativ 6,75%, ceea ce se traduce prin costuri de finanţare mai ridicate pentru stat şi pentru companii.
Potrivit lui Bogdan Nichişoiu, Regional Enhanced Information Manager al Coface, conflictul din Orientul Mijlociu generează efecte de contagiune asupra economiei României, în special prin vulnerabilitatea pieţei energiei, cu impact asupra inflaţiei, dobânzilor, creşterii economice şi securităţii aprovizionării.
Creşterea preţurilor la energie şi incertitudinea economică afectează atât consumul, prin reducerea puterii de cumpărare şi a încrederii consumatorilor, cât şi industria, prin majorarea costurilor materiilor prime energetice şi riscul reducerii producţiei industriale în cazul unor perturbări ale lanţurilor de aprovizionare.
Economia României a intrat deja într-o recesiune tehnică în a doua jumătate a anului 2025, iar prognoza de creştere economică de aproximativ 1% pentru 2026 ar putea fi pusă sub semnul întrebării dacă tensiunile geopolitice persistă, precizează Coface.
La nivel global, un scenariu în care preţul petrolului se menţine peste 100 de dolari pe baril ar putea genera un nou val inflaţionist şi ar putea determina băncile centrale să renunţe la planurile de relaxare monetară. O creştere susţinută cu 15 dolari a preţului petrolului Brent ar putea reduce creşterea economică globală cu aproximativ 0,2 puncte procentuale şi ar putea majora inflaţia cu aproape 0,5 puncte procentuale, potrivit Coface.

















































Opinia Cititorului