Colliers: Piaţa industrială a atins aproape un record în 2025, în timp ce segmentul de birouri a rămas sub presiune

Piaţa imobiliară din ţara noastră încheie un an care, în mare, a confirmat direcţiile anticipate de consultanţii Colliers în raportul „Top 10 predicţii 2025”, conform unui comunicat de presă remis redacţiei, de la care relatăm cele ce urmează.Unele riscuri macro semnalate la început de an - încetinirea economiei, instabilitatea politică şi slăbirea cererii externe - s-au materializat şi au influenţat negativ anumite segmente. În schimb, alte zone, în special piaţa industrială, au depăşit prognozele şi se îndreaptă spre un posibil nivel-record, confirmând atractivitatea ţării pentru activităţi logistice şi de producţie.

„În aşteptarea raportului deja tradiţional privind tendinţele noului an, pe care urmează să îl lansăm în aproximativ o lună, ne-am propus să evaluăm cât de bine s-au aliniat previziunile noastre cu evoluţiile reale ale anului 2025. Per ansamblu, direcţia anticipată a fost corectă, chiar dacă amploarea unor schimbări a depăşit aşteptările iniţiale - în bine sau în rău. De exemplu, estimam o temperare a dinamicii economiei, la puţin peste 2%, însă pare că vom încheia anul mai degrabă în jurul valorii de 1%. Această evoluţie a fost influenţată de un context politic intern instabil, de cererea externă destul de slabă şi de măsurile de corecţie fiscală - factori pe care îi anticipasem încă de la începutul anului”, a punctat Laurenţiu Lazăr, Managing Partner la Colliers România.

Unele evoluţii au fost uşor de anticipat, precum mediul geopolitic volatil sau aderarea României la spaţiul Schengen, însă provocarea reală a lui 2025 a fost capacitatea pieţei de a se adapta la schimbări rapide şi imprevizibile. Previziunile Colliers privind vulnerabilitatea economiei la cererea externă, deficitul fiscal ridicat şi instabilitatea politică s-au confirmat, toate acestea amplificând încetinirea economică. În schimb, infrastructura a evoluat mai slab decât se anticipa: ritmul lucrărilor a încetinit considerabil, pe fondul întârzierilor administrative şi al resurselor financiare mai reduse cauzate în special de întârzierile legate de atragerea banilor europeni, ceea ce a deviat semnificativ de la scenariul iniţial.

Pentru piaţa de birouri, consultanţii Colliers au anticipat un an complicat - o previziune care s-a confirmat în mare parte. Incertitudinile economice şi politice, alături de prudenţa companiilor în luarea deciziilor pe termen lung, au limitat cererea nouă şi au menţinut un ritm mai lent al tranzacţiilor. În acelaşi timp, diferenţele dintre clădirile moderne, eficiente şi bine amplasate şi cele cu specificaţii tehnice învechite au devenit tot mai evidente, mai ales în contextul în care în lipsa unor livrări noi, spaţiile existente în clădiri competitive sunt tot mai rar întâlnite. Această polarizare confirmă direcţia semnalată de consultanţii Colliers încă de la începutul anului.

„În cazul spaţiilor industriale am fost, de fapt, mai conservatori decât realitatea. Ne aşteptam la un an uşor temperat, deşi în continuare foarte bun, mai ales faţă de perioada pre-pandemie, pe fondul unei cereri externe mai slabe. În realitate, dacă ritmul din primele trei trimestre s-a menţinut şi în ultimele luni, 2025 s-ar putea încheia la un nivel record. Concentrarea mai mare a tranzacţiilor din domeniul logisticii sugerează că anul a adus în centrul atenţiei mai degrabă chiriaşi care se orienteazăcătre povestea consumatorului român, care a fost foarte de succes în ultimii ani”,a explicat Silviu Pop, Director ECE & România Research la Colliers..

Sectorul industrial se confirmă astfel ca sectorul cel mai dinamic al pieţei imobiliare, susţinut de cererea solidă, de relocările de activitate şi de interesul companiilor pentru extindere în România - tendinţe prefigurate deja în raportul din ianuarie.

Piaţa de retail a evoluat conform estimărilor Colliers, cu aproximativ 200.000 de metri pătraţi de spaţii noi livraţi în 2025, peste media ultimului deceniu. Acest volum a dus stocul total de retail modern peste pragul de 5 milioane de metri pătraţi, marcând un moment important în maturizarea pieţei. Creşterea consumului, în special pe segmentele de fashion şi încălţăminte, dar şi extinderile semnificative - precum Mall Moldova Iaşi - şi reconfigurarea Agora Arad au susţinut dinamica pozitivă sectorului. Totodată, interesul dezvoltatorilor pentru retail park-uri în oraşe medii şi mici arată că România rămâne sub nivelul altor pieţe din regiune în ceea ce priveşte densitatea de retail, ceea ce indică un potenţial substanţial de creştere pentru anii următori.

Piaţa rezidenţială a evoluat în linie cu previziunile, înregistrând o cerere stabilă şi o continuare a creşterii preţurilor, în pofida dobânzilor ridicate şi a unui context economic mai slab. În marile oraşe, locuinţele s-au scumpit cu 60% - 100% în ultimii şase ani, ceea ce face ca opţiunile accesibile să fie tot mai rare în zonele centrale. În Bucureşti, înjumătăţirea autorizaţiilor de construire limitează oferta de locuinţe noi şi pune presiune suplimentară asupra preţurilor. Deşi accesul la creditare rămâne dificil iar creşterea TVA începând cu lunile de vară scade gradul de accesibilitate, volumul tranzacţiilor a rămas relativ ridicat, iar în oraşe precum Cluj s-au raportat chiar creşteri. Cererea de închiriere a crescut, fiind tot mai mulţi cumpărători care amână achiziţia în speranţa unei stabilizări a condiţiilor de finanţare. Pe termen mediu, o eventuală reducere a dobânzilor ar putea reaprinde ritmul de creştere într-o piaţă deja tensionată de deficitul structural de locuinţe.

Singura tendinţă care nu s-a confirmat în 2025 este cea privind revenirea românilor din diaspora. Datele din 2024 arată că numărul celor care îşi stabilesc domiciliul în ţară scăzut, evoluţie influenţată, cel mai probabil, de calitatea redusă a serviciilor publice şi administrative comparativ cu ţările occidentale..

„Este puţin probabil ca situaţia să se fi îmbunătăţit în 2025, astfel că doar reforme accelerate şi consecvente ar putea crea premisele unei reveniri mai ample a românilor din străinătate”, subliniază Silviu Pop.