Colliers: Preţurile locuinţelor din capitală au urcat cu 60% în ultimii 6 ani

În marile oraşe din ţară, preţurile locuinţelor au crescut cu procente cuprinse între 60% - 90% în ultimii şase ani, ceea ce face ca apartamentele cu adevărat accesibile să fie tot mai greu de găsit în zonele centrale şi semicentrale, conform unui comunicat de presă emis redacţiei, de la care relatăm cele ce urmează.

În Iaşi creşterea a fost de 80%, în Timişoara de 90%, iar Clujul conduce topul creşterilor cu un salt de 100% în aceeaşi perioadă. În acelaşi timp, în Bucureşti numărul autorizaţiilor de construire a scăzut cu 45% în ultimii trei ani, limitând oferta de locuinţe noi. Potrivit consultanţilor Colliers, această combinaţie - preţuri în creştere şi proiecte tot mai puţine - amplifică diferenţa dintre locuinţele noi, bine poziţionate, şi restul pieţei, într-un context în care dobânzile ridicate şi scăderea puterii de cumpărare cântăresc tot mai mult în decizia de achiziţie.

Gabriel Blăniţă, Associate Director Colliers România, a declarant că: „Piaţa rezidenţială din Bucureşti pare accesibilă dacă ne uităm la medie, însă această medie ascunde o realitate mult mai polarizată. În zonele centrale şi semicentrale nu mai putem vorbi despre < affordable housing > în sensul clasic. Diferenţa dintre ceea ce îşi doresc oamenii şi ceea ce îşi pot permite financiar nu a fost niciodată mai mare”.

Consultanţii Colliers avertizează că ritmul tot mai lent al aprobărilor de proiecte limitează capacitatea dezvoltatorilor de a răspunde viitoarelor valuri de cerere, în special pe segmentul de locuinţe noi, unde costurile de construcţie continuă să fie ridicate. În Bucureşti, numărul autorizaţiilor de construire a scăzut cu 45% în ultimii trei ani faţă de perioada anterioară, pe fondul blocajelor administrative şi al încetinirii dezvoltării urbane. Dacă în ciclurile trecute astfel de ajustări erau temporare, evoluţia actuală indică o presiune structurală tot mai puternică asupra ofertei.

Gabriel Blăniţă mai adaugă şi că: „În Bucureşti avem cu 45% mai puţine autorizaţii de construire decât în anii trecuţi. Nu vorbim doar despre un blocaj temporar, ci despre premisa unei noi creşteri accelerate a preţurilor odată ce dobânzile vor începe să scadă, salariile reale vor reveni pe plus, iar cererea va avansa mult mai repede decât poate răspunde oferta”.

În ceea ce priveşte activitatea de tranzacţionare, cererea rămâne solidă în ciuda accesului mai dificil la creditare. La nivel naţional, volumul tranzacţiilor este cu doar 10% sub nivelul de anul trecut, iar Clujul - una dintre cele mai dinamice pieţe din ţară - înregistrează chiar o creştere de 6%. Costurile ridicate ale finanţării şi creşterea continuă a preţurilor îi determină pe mulţi potenţiali cumpărători să amâne achiziţia şi să se orienteze temporar către chirie, un segment aflat în expansiune, mai ales în oraşele universitare, unde mobilitatea şi cererea sezonieră sunt ridicate. Această migrare a cererii, în linie cu tendinţele observate în alte pieţe europene, intensifică competiţia pe segmentul de închiriere, unde dinamica preţurilor ar putea deveni mai vizibilă în lunile următoare.

Dacă dobânzile vor începe să scadă, iar salariile reale vor reveni pe creştere, piaţa ar putea intra în 2026-2027 într-o nouă fază de avans rapid, alimentată de cererea acumulată în ultimii ani şi de oferta tot mai limitată. Spre deosebire de ciclurile trecute, evoluţia de acum se desfăşoară într-un context public complicat, marcat de blocaje administrative, incertitudini fiscale şi întârzieri în actualizarea instrumentelor de planificare urbană - factori care pot amplifica presiunea pe preţuri şi pot întârzia reacţia ofertei.

Chiar dacă trece printr-o perioadă de ajustare condusă de impactul măsurilor fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, consultanţii Colliers subliniază că piaţa nu prezintă, în acest moment, semnele unei crize similare celei din 2009-2010. Evoluţiile actuale par mai degrabă o etapă firească de reaşezare într-o piaţă unde cererea rămâne puternică, susţinută de supraaglomerarea marilor oraşe, deficitul de locuinţe şi fundamentele demografice stabile.