Comisia Europeană cere accelerarea reformelor structurale demarate anul trecut de guvernul Bolojan

După aproape două decenii de convergenţă accelerată către media Uniunii Europene, economia naţională încetineşte brusc, deficitul bugetar rămâne printre cele mai ridicate din UE, datoria publică depăşeşte pragul psihologic de 60% din PIB, ceea ce a determinat Comisia Europeană să avertizeze astăzi decidenţii politici de la Bucureşti că menţinerea stabilităţii macroeconomice depinde de continuarea strictă a consolidării fiscale şi de implementarea reformelor asumate.

Avertismenul exprimat de Executivul comunitar este menţionat în raportul de ţară aprobat şi publicat astăzi pentru primul Semestru European din 2026. În documentul citat, Comisia Europeană arată că economia ţării noastre a fost obligată să frâneze după ani de politici fiscale expansioniste şi de creştere alimentată de consum. Executivul european recunoaşte că România a reuşit o performanţă remarcabilă pe termen lung, PIB-ul pe locuitor urcând de la 44% din media UE în momentul aderării, în 2007, la aproximativ 78% în 2024. Totuşi, Bruxelles-ul consideră că modelul de creştere bazat pe consum, cheltuieli publice şi dezechilibre externe şi-a atins limitele.

Comisia arată că măsurile de consolidare fiscală adoptate în vara şi toamna anului trecut de către guvernul Bolojan, echivalente cu aproximativ 3,7% din PIB, au redus semnificativ ritmul economiei. După o creştere economică anemică în 2025, produsul intern brut este aşteptat să stagneze practic în 2026, cu un avans estimat la numai 0,1%, una dintre cele mai slabe performanţe din Uniunea Europeană. Abia în 2027, Comisia Europeană vede o revenire modestă, adică o creştere economică de 2,3% pentru ţara noastră.

Diagnosticul Comisiei este clar: România plăteşte acum costul acumulării unor dezechilibre macroeconomice majore. Deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB în 2024, iar deficitul de cont curent s-a apropiat de 8% din PIB. Aceste evoluţii au afectat încrederea investitorilor şi au determinat autorităţile să adopte măsuri fiscale dure pentru a evita deteriorarea suplimentară a percepţiei pieţelor financiare. Deşi Executivul comunitar salută pachetele fiscale adoptate în 2025 şi apreciază reducerea deficitului bugetar la 7,9% din PIB, mesajul central al raportului este că efortul trebuie continuat fără ezitare. Comisia estimează că deficitul va coborî la 6,2% din PIB în 2026 şi la 5,8% în 2027, însă avertizează că aceste niveluri rămân foarte ridicate şi insuficiente pentru stabilizarea finanţelor publice.

În acelaşi timp, datoria publică urcă rapid. După ce a ajuns la 59,3% din PIB în 2025, aceasta este aşteptată să depăşească pragul de 60% din PIB încă din 2026 şi să continue să crească în 2027. Pentru oficialii europeni de la Bruxelles, aceasta este una dintre principalele vulnerabilităţi ale economiei româneşti, cu atât mai mult cu cât costurile de finanţare ale statului rămân ridicate, iar ratingul suveran se află la limita inferioară a categoriei recomandate investiţiilor.

Dincolo de simpla reducere a deficitului, Comisia insistă asupra calităţii finanţelor publice. Raportul identifică două probleme structurale majore. Prima este colectarea insuficientă a veniturilor fiscale. România continuă să înregistreze cel mai mare deficit de colectare a TVA din Uniunea Europeană şi unul dintre cele mai mari decalaje la impozitul pe profit, estimate la aproximativ 30%, respectiv 44%. Bruxelles-ul cere accelerarea digitalizării ANAF şi implementarea integrală a reformelor fiscale asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

A doua problemă este tendinţa persistentă a statului de a cheltui peste nivelurile aprobate prin buget. Comisia remarcă unele îmbunătăţiri în disciplina bugetară din 2025 şi apreciază că bugetul pe 2026 este construit pe ipoteze mai credibile decât în anii anteriori. Cu toate acestea, avertismentul este ferm: respectarea strictă a planificării bugetare pe parcursul mai multor ani este esenţială pentru reducerea costurilor de finanţare şi pentru recâştigarea încrederii investitorilor.

O observaţie deosebit de severă vizează investiţiile publice. România a ajuns la un nivel foarte bun privind investiţiile publice, estimat la 8% din PIB în 2026, mai mult decât dublul mediei europene. Deşi funcţionarii Comisiei recunosc că această situaţie este explicabilă prin suprapunerea fondurilor din PNRR cu cele din politica de coeziune, ei avertizează că nivelul nu este sustenabil pe termen mediu. În lipsa unei prioritizări riguroase, investiţiile publice riscă să devină o sursă suplimentară de presiune asupra finanţelor statului.

Raportul semnalează şi alte vulnerabilităţi macroeconomice. Inflaţia a urcat la 8,6% la sfârşitul lui 2025, pe fondul majorării TVA, al creşterii accizelor şi al eliminării plafonării preţurilor la energie electrică. Piaţa muncii începe să resimtă încetinirea economiei, rata de ocupare coborând la 69%, iar şomajul depăşind 6%. Salariile continuă să crească mai lent, iar puterea de cumpărare este afectată de inflaţia încă ridicată.

Comisia atrage atenţia şi asupra unor riscuri suplimentare care pot agrava situaţia fiscală în următorii ani. Printre acestea se numără impactul schimbărilor climatice, costurile asociate fenomenelor meteorologice extreme, necesitatea creşterii cheltuielilor de apărare şi persistenţa dezechilibrelor regionale. Numărul evenimentelor extreme de tip inundaţii aproape s-a dublat în ultimul deceniu, iar gradul de asigurare a pierderilor climatice rămâne infim, ceea ce poate transforma statul în principalul plătitor al costurilor generate de dezastre.

În materie de apărare, Bruxelles-ul salută accesul României la până la 16,7 miliarde euro prin instrumentul SAFE, însă subliniază că majorarea cheltuielilor militare trebuie integrată într-o strategie fiscală credibilă şi nu trebuie să conducă la noi derapaje bugetare.

Principalele recomandări adresate autorităţilor de la Bucureşti pentru Semestrul European 2026 se concentrează pe menţinerea fermă a consolidării fiscale, creşterea eficienţei colectării taxelor, îmbunătăţirea procesului bugetar şi controlul riguros al investiţiilor publice. Comisia solicită continuarea digitalizării administraţiei fiscale, reducerea evaziunii şi a deficitului de colectare, respectarea strictă a traiectoriei de reducere a deficitului excesiv şi evitarea măsurilor care ar putea genera noi dezechilibre. În paralel, oficialii de la Bruxelles solicită decidenţilor politici de la Bucureşti accelerarea reformelor structurale care susţin competitivitatea economiei: îmbunătăţirea guvernanţei companiilor de stat, eficientizarea achiziţiilor publice, reducerea birocraţiei, creşterea predictibilităţii legislative şi fiscale, dezvoltarea infrastructurii de transport şi consolidarea capacităţii administrative pentru implementarea proiectelor europene.

Mesajul general al Comisiei Europene este că România a făcut un prim pas important prin măsurile fiscale adoptate în 2025, însă adevăratul test începe acum. Executivul comunitar vede în continuare o economie cu un potenţial semnificativ de convergenţă şi dezvoltare, dar avertizează că acest potenţial poate fi valorificat doar dacă autorităţile menţin disciplina fiscală, continuă reformele şi evită revenirea la politicile care au generat dezechilibrele actuale. În lipsa unei astfel de abordări, creşterea economică riscă să rămână anemică, iar convergenţa ţării noastre către nivelul de prosperitate al Europei occidentale să încetinească exact în momentul în care ar trebui să accelereze.

Opinia Cititorului ( 17 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2026, 19:16)
comisia ue stie ca tot deficitul asta a fost creat prin devalizarea si furtul bugetului ani de zile de catre pnl si psd si satelitii lor usr si udmr umar la umar?
comisia ue stie ca cere populatiei sa plateasca si sa acopere acest furt facand partie viitorelor furturi ce incep sa se deruleze deja?
bolostan a comunicat marți că a decis să aloce 196 de milioane de euro companiei Digi România SA, din banii primiți de la UE prin pachetul SAFE.
Asa se fura.
safe plus dobanzi si alte alea le vom plati noi, si tara nu se va alege cu nimic.
comisia ue stie, dar o doare -------de romani.
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2026, 19:34)
  hai valea inapoi in rusia. romanii trebe disciplinati, ar fi bine un tehnocrat.
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2026, 20:45)
  Pai da pe digi24 si vezi de ce..
  Si daca deschizi site-ul digi24 chiar la inceput "OPINII Cum își apără Taiwan democrația? Lecția pentru România ALEXANDRU MURARU Deputat PNL"
  Deci digi e un fel de a3 numai ca cu ceilalti
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2026, 21:46)
  disciplinati-va intri hoții care va dau de mâncare, trolilor inutili. spune cuiva asta în fața.
  1.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2026, 22:40)
  ce nevoie avem de rusia cand rusia este ue?
  1.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2026, 22:45)
  nu, hotul de cmioane a fost coleg de sase cu teszári in gainarii marunte.
  bolostan si-a cumparat tacerea la teszári cu contractul asta.
  ardeleanul de bh nu e un sfant, din contra, e un escroc mult mai lacom decat toti cei dinaintea lui.
  1.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2026, 09:26)
  Antena 3 parea ca un post normal, dar m am lamurit dupa motiunea de cenzura, asa ca l am sters
  1.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2026, 10:44)
  Colhozul tău nu ajunge la nivelul UE nici în 200 de ani. :
  1.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2026, 11:15)
  Ar fi dezastru cu un tehocrat. Cu el ne-am intoarce la guvernarea Ciuca-Ciolacu.
  Un tehnocrat inseamna zero reforme, perpetuarea chinului si a incertitudinilor si un paravan puternic pentru sobolani.
  Un tehnocrat acum inseamna un guvern AUR peste 2,5 ani si o afiliere la Rusia.
  Repetam greseala facuta de Iohannis.
  1.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2026, 11:21)
  Klingonianul de acolo (ala cu capul mare si gol) facea apologia Doicestiului si il acuza pe Bolojan ca strica parteneriatul strategic cu SUA.
  Ulterior, in presa noastra (si cea internationla) a aparut si adevarul despre acest Bechtel 2.
  Iata mai jos cateva extrase:
  1. Din presa europeana (DW):
  Pe terenul fostei Termocentrale Doicești, aflate lângă Târgoviște, urmează să fie amplasate minireactoarele nucleare (SMR Small Modular Reactors) proiectate de compania americană NuScale. Memorandumul de Înțelegere dintre Nuclearelectrica Cernavodă și NuScale a fost semnat în 2019, iar statul român a investit până acum peste 200 de milioane de euro, fără să se întâmple nimic concret. În schimb, la Cernavodă sunt începute reactoarele 3 și 4, dar nu s-au investit bani pentru terminarea lor.
  Premierul interimar Ilie Bolojan sugera că proiectul american ar trebui reanalizat. Ar trebui continuat de dragul partenerului strategic chiar dacă e scump și riscant? Sau ar fi mai bine pentru România să-și termine Centrala de la Cernavodă începută în anii 1980? PSD și televiziunile arondate insistă pentru prima variantă.
  Riscuri pentru statul român
  În această controversă e important de știut că riscul statului român de a pierde pe linie cu acest proiect este foarte mare pentru că:
  (1) În 2023, compania americană NuScale a abandonat proiectul minireactoarelor cu șase module care urma să fie construit la Idaho și ar fi urmat să furnizeze energie în Utah. Prețul energiei s-a dublat atunci când NuScale a făcut calculele finale și a încercat să caute cumpărători pentru curentul pe care urma să-l producă. Finanțatorii proiectului s-au retras înainte să înceapă construcția, fiindcă NuScale nu a reușit să semneze contracte pentru cel puțin 80% din producție. Proiectul-mamă a fost deci oprit ca ineficient, iar acțiunile companiei au scăzut la bursă. Practic, după anularea proiectului Idaho, NuScale nu mai are niciun contract pentru minireactoare nucleare în Occident, ceea ce îi afectează credibilitatea și capacitatea de a mai aduna finanțatori pentru acest proiect, care deocamdată nu a fost construit niciunde. Anularea proiectului NuScale în Statele Unite ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă pentru statul român: indică un cost ridicat, poate și un risc tehnologic, pe lângă cel de finanțare. România trebuia să renegocieze imediat condițiile contractuale, mecanismele de finanțare și felul în care sunt asumate riscurile
  (2) În actul de înființare a companiei de proiect, statul român prin Nuclearelectrica Cernavodă și firma privată Nova Power&Gas dețin părți egale 50% la 50% (septembrie 2022), deși statul a investit deja mult mai mult. Nova Power&Gas este controlată de frații Simion și Teofil Mureșan, cu venituri impresionante din domeniul energetic (despre afacerile lor și legăturile cu statul a scris pe larg Gazeta de Bistrița). Ce înseamnă 50%-50%? Care este raportul între contribuțiile efective, financiare, logistice, kn ow-how? Cum se împarte controlul? Dar dividendele? Potrivit companiei mixte Nuclearelectrica-Nova Power&Gas, Banca de Export-Import a Statelor Unite (EXIM) și-a declarat „sprijinul de principiu” pentru circa 5,6 miliarde de dolari, iar alte 2 miliarde de dolari ar putea veni de la Development Finance Corporation – banca de dezvoltare a guvernului american, care finanțează proiecte în țări în curs de dezvoltare sau emergente în sectoare strategice. Acești bani vor veni sub formă de împrumuturi garantate de statul român. Practic statul prin Nuclearelectrica își asumă riscuri majore fără o participare proporțională la profit și la controlul afacerii, iar Comisia Europeană ar putea amenda România, considerând că întreaga schemă ar fi un ajutor ascuns pentru partenerul privat.
  Bolojan: „Vom rămâne cu un teren și niște hârtii”
  (3) Partenerul privat a câștigat deja 19 milioane de euro pe spezele statului fără să facă prea multe: Nova Power&Gas a cumpărat în 2021 terenul de la Doicești cu 5 milioane de euro de la statul român și l-a vândut anul trecut cu 24 de milioane de euro firmei comune care urmează să facă minireactoarele. Cei 19 milioane de euro diferență e surplusul Nova Power&Gas, care declară că din acești bani s-a făcut igienizarea terenului, instalarea unor transformatoare, construirea unor clădiri de birouri, parcări și drumuri de acces. Pe scurt, firma privată a investit în proiectul minireactoarelor 4 milioane de euro (împrumut de la stat) plus 19 milioane de euro, oficial sub formă de amenajări, adică în total 23 de milioane de euro. Statul prin Nuclearelectrica a investit de aproape 10 ori mai mult: peste 200 de milioane folosiți pentru studii de fezabilitate, consultanți și alte documentații, inclusiv împrumutul pentru capitalul social al firmei private, garantat cu terenul pe care urmează să se facă amplasarea minireactoarelor. „Vom rămâne cu un teren și niște hârtii”, a spus pesimist Ilie Bolojan în acest context.
  (4) Metoda ușilor rotative (Revolving door) lucrează în defavoarea statului: este vorba despre trecerea ușoară, ca printr-o ușă rotativă, a oficialilor din sectorul privat în cel public și invers, în special în domenii strategice cum e cel al energiei. În cazul Nuclearelectrica-Doicești e vorba despre directorul Cosmin Ghiță, care conduce Nuclearelectrica Cernavodă din 2017. Înainte de această dată fusese consilierul premierului Sorin Grindeanu. Și-a început, însă, cariera la compania energetică americană Chevron, unde a urcat până în managementul de la Washington al firmei. A făcut studii aprofundate în Statele Unite, iar un an a fost la Sankt Petersburg să învețe rusa, potrivit G4media.
  Costuri mari în raport cu puterea minireactoarelor
  (5) Proiectul de la Doicești încă nu a obținut licența de construire a minireactoarelor, proiectul tehnic nu e finalizat, iar finanțarea vine doar în urma unui proces amănunțit de verificare (due dilligence), pentru a constata în ce măsură e fezabil și poate fi construit într-un termen scurt cu cheltuieli rezonabile, dacă există suficienți bani pentru a duce totul la capăt, dacă respectă standardele de mediu și mai ales dacă nu există riscul eșecului. Apoi, Banca de Export-Import a Statelor Unite (EXIM) și Development Finance Corporation, care ar urma să dea credite pentru acest proiect, nu sunt simple bănci, ci analizează, dincolo de eficiență și riscuri, alinierea țării la interesele strategice ale Statelor Unite. În cazul de față, dacă România e bine plasată politic, economic și energetic pe orbita Americii, dacă folosește tehnologie americană și eventual dacă importă gaz din SUA sau dacă are planuri în acest sens.
  (6) Costul investiției de la Doicești ar fi mult prea mare în raport cu puterea minireactoarelor și prețul curentului ar fi prea mare. Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă vor avea fiecare câte 700 MW, în total 1400 MW. Costul finalizării lor este de aproximativ 7 miliarde de euro. La Doicești sunt prevăzute șase minireactoare a câte 77 MW fiecare, în total sub 500 MW, cu un buget estimat de 6,5 miliarde de euro. Se înțelege că minireactoarele ar avea un cost de trei ori mai mare pe megawatt instalat (un megawatt este o unitate de măsură pentru putere, egală cu un milion de wați), iar prețul ar putea fi aproape dublu, față de cel al Centralei de la Cernavodă.
  2. Din presa noastra (cel mai grav este faptul ca centrala va functiona langa o punga de gaze naturale!!!!) Misto! Facem una mixta gaze + nucleare si vedem apoi cine aprinde chibritul; poate chiar klingonianul agitat):
  Prețul terenului pe care se va construi centrala nucleară de la Doicești a crescut de patru ori în patru ani. Inițial, a fost cumpărat cu șase milioane de euro, de o firmă privată. Ulterior, statul român, prin Nuclearelectrica, s-a asociat cu această firmă, iar terenul a fost vândut cu 24 de milioane de euro, companiei de proiect nou înființate. Banii au provenit de la Nuclearelectrica. Premierul Ilie Bolojan și-a manifestat public suspiciunile legate de tranzacție. În replică, firma respectivă spune ca valoare amplasamentului a crescut datorită lucrărilor și investițiilor pe care le-a făcut, fiind evaluat acum la peste 60 de milioane de euro.
  În anul 2021, Nova Power and Gas, o companie privată din domeniul energiei, cumpără terenul și clădirile fostei termocentrale Doicești pentru care plătește aproximativ șase milioane de euro. Câteva luni mai târziu, în 2022, statul român, prin Nuclearelectrica, se asociază cu Nova Power și înființează RoPower Nuclear S.A., fiecare deținând câte 50 la sută din acțiuni. Noua companie urma să se ocupe cu implementare proiectul centralei nucleare. Nova Power dărâmă construcțiile, amenajează terenul, iar în 2025 îl vinde către RoPower Nuclear, practic către propria companie, cu 24 de milioane de euro. Tranzacția a ridicat suspiciuni premierului Ilie Bolojan. Ilie Bolojan, premierul României: ”Ai cumpărat un teren la un preț care față de cel de achiziție inițial este mult mai mare și ai probleme de vecinătăți, astea sunt niște lucruri cât se poate de serioase.” Nova Power and Gas: ”(...) Nova nu a cumpărat un activ liber și utilizabil la cheie, ci un sit cu costuri ulterioare majore (...). Tranzacția de 24 milioane de euro pentru amplasamentul Doicești a urmat o procedură reglementată: trei evaluări independente realizate de două firme Big 4 și un evaluator național major, dintre care părțile au aplicat cea mai mică valoare (...). Achiziția sitului Doicești a fost pentru un proiect propriu, fără legătură cu proiectul SMR(...). După demararea proiectului propriu, Nova a fost contactată de Nuclearelectrica pentru adăugarea sit-ului in procesul de selecție (...)”, se arată într-un răspuns al Nova Power and Gas pentru Digi24. În 2024, are loc însă un incident semnificativ. În imediata vecinătate a terenului a fost descoperită un pungă cu gaz în timp ce se efectuau lucrări de forare a unui puț. Acum, de la nivelul Guvernului se ridică semne de întrebare asupra oportunității amplasării unei centrale nucleare într-o astfel de zonă. Ioana Dogioiu, purtător de cuvânt al Guvernului: ”Există o problemă cu amplasamentul acestui teren pe care ar urma să fie amplasat obiectivul care este în vecinătatea unui teren care are o pungă de gaze, discutabil cât de mică, cât de mare, dar ea există și noi vorbim de reactoare nucleare.” Cosmin Stana, primar Doicești: ”Ce știu și din bătrâni, pe zona comunei, nu doar pe zona comunei noastre, este o întindere foarte mare, undeva din zona Glodeni, Laculețe până spre comuna Șotânga dacă nu mă înșel, mai mult de aceatsă zonă sunt ceva emisii, nu știu cât de mari, se tot monitorizează zona aceasta, am înțeles că nu e un pericol.” Nuclearelectrica susține însă că datele de până acum arată că terenul îndeplinește toate condițiile pentru a găzdui o centrală nucleară. Nuclearelectrica: ”Studiile privind sel ectarea amplasamentului Doicești au fost realizate de companii internaționale renumite și au luat în considerare reglementările internaționale în domeniu...Studiile preliminare efectuate până în prezent au indicat că structura geotehnică a amplasamentului Doicești este adecvată pentru dezvoltarea proiectului SMR...” Plecând de la această dispută am mers la Doicești pentru a vedea efectiv ce se întâmpla la fața locului. Nici nu apucăm să ne apropiem de poartă iar paznicii ne spun că orice filmare este interzisă. Paznic: ”Cum facem să vorbim și noi cineva, căutăm pe cineva de la RoPower Nuclear, înțeleg că au sediul aici. Cum? Pe cine sunăm? Pe cine știți dumneavoastră că este aici, să vedem dacă putem vorbi cu cineva. Haideți că noi stăm aici. Nu aveți voie să filmați.” Ne avertizează că, până drumul pe care am venit face parte din perimetrul companiei și ne cer să ne îndepărtăm și să filmăm de la o distanță de peste 100 de metri. Unul dintre ei se apropie și ne spune că șeful l-a trimis să ne legitimeze. Paznic: ”Mai puteți să îmi spuneți o dată un nume, vă rog frumos că colegul a uitat și l-a sunat șeful. Păi dar de ce ai nevoie de numele meu? Păi dacă ați intrat acolo, ați trecut de zona aia, așa zice șeful. ”Și datele de pe buletin, că și pe astea ni le-a cerut. Cine? Șeful. Care-i șeful tău de la firmă ești? Sună-l pe șeful tău și spune-i că nu poate, nu îi poți cere unei persoane private datele de pe buletin... he, he, datele de pe buletin.” Ilie Bolojan, premierul României: ”Este un exemplu al modului în care sume importante de bani, în loc să fie direcționate către lucruri care generează dezvoltare, către proiecte care însemană un plus, au fost gestionați într-o manieră în care, v-am spus, rămâi cu un teren, rămâi cu niște documentații... Avem o companie cu mulți angajați care a tocat destul de mulți bani.” Compania la care face referire premierul este RoPower Nucler. Ținând cont că unul dintre acționari este statul român iar toate finanțările provin de la Nuclearelectrica am cerut conducerii RoPower Nuclear să ne transmită pe ce au fost cheltuiți concret cei 243 de milioane de dolari. A refuzat și ne-a transmis să cerem datele de la acționari sau de la Corpul de Control al Prim-Ministrului și ANAF, instituții care le-au solicitat și primit anterior. Am mai cerut conducerii RoPower Nucler să ne permită accesul pentru a filma terenul de la Doicești și un interviu cu directorul general. Au refuzat și asta pe motiv că, cităm: ”subiectul este excesiv politizat”. Sorin Grindeanu, președinte PSD: ”Ceea ce face premierul demis Ilie Bolojan în acest moment, premier care și-a pierdut legitimitatea politică, este să pună în discuție parteneriate strategice ale României și proiecte strategice și totodată să slăbească companii, de asmenea strategice, ale statului român.”
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2026, 20:42)
Cu alte cuvinte: bolo, ia-le tot. Impozit 100%.
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2026, 10:45)
  Putler se mulțumea doar cu mașini de spălat rufe.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.06.2026, 21:45)
cu cine a venit înștiințarea, cu un oficial roman din PNL? uniunea europeana chiar caută sa ajungem la creștere economcă negativă?
1. 3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2026, 11:21)
  capitalismul include și crize. Doar comunismul tău jegos e o creștere perpetuă de producții la hectar. :
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2026, 06:44)
3% din PIB sr plateste pe dobanzi. UE lauda ca ne umprumutam 17 miliarde de euro pe inarmare. Ati ghicit banii merg in buzunarele firmelor din Germania. Romanii cocosati de tot de datorile facute de je.gu.ri.le din PSD, PNL,USR, UDMR si minoritati. Poarta UE ne impun conducatorii si cu ajutorul slugilor din Romania ne-au subjugat. Patidsle politice cu UE ne jec.m.a.nesc. Asta merita un popor pro.st si l.as.
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2026, 10:46)
  Suntem sub amenințare directă sovietică, abia redresați după 50 de ani furturi bolșevice.
  4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2026, 12:39)
  si? esti gata sa te inrolezi sa ne aperi de pericolul "sovietic"? sau doar dai din gura si bei la terasa un macha latte? :)))