Comisia Europeană cere accelerarea reformelor structurale demarate anul trecut de guvernul Bolojan

După aproape două decenii de convergenţă accelerată către media Uniunii Europene, economia naţională încetineşte brusc, deficitul bugetar rămâne printre cele mai ridicate din UE, datoria publică depăşeşte pragul psihologic de 60% din PIB, ceea ce a determinat Comisia Europeană să avertizeze astăzi decidenţii politici de la Bucureşti că menţinerea stabilităţii macroeconomice depinde de continuarea strictă a consolidării fiscale şi de implementarea reformelor asumate.

Avertismenul exprimat de Executivul comunitar este menţionat în raportul de ţară aprobat şi publicat astăzi pentru primul Semestru European din 2026. În documentul citat, Comisia Europeană arată că economia ţării noastre a fost obligată să frâneze după ani de politici fiscale expansioniste şi de creştere alimentată de consum. Executivul european recunoaşte că România a reuşit o performanţă remarcabilă pe termen lung, PIB-ul pe locuitor urcând de la 44% din media UE în momentul aderării, în 2007, la aproximativ 78% în 2024. Totuşi, Bruxelles-ul consideră că modelul de creştere bazat pe consum, cheltuieli publice şi dezechilibre externe şi-a atins limitele.

Comisia arată că măsurile de consolidare fiscală adoptate în vara şi toamna anului trecut de către guvernul Bolojan, echivalente cu aproximativ 3,7% din PIB, au redus semnificativ ritmul economiei. După o creştere economică anemică în 2025, produsul intern brut este aşteptat să stagneze practic în 2026, cu un avans estimat la numai 0,1%, una dintre cele mai slabe performanţe din Uniunea Europeană. Abia în 2027, Comisia Europeană vede o revenire modestă, adică o creştere economică de 2,3% pentru ţara noastră.

Diagnosticul Comisiei este clar: România plăteşte acum costul acumulării unor dezechilibre macroeconomice majore. Deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB în 2024, iar deficitul de cont curent s-a apropiat de 8% din PIB. Aceste evoluţii au afectat încrederea investitorilor şi au determinat autorităţile să adopte măsuri fiscale dure pentru a evita deteriorarea suplimentară a percepţiei pieţelor financiare. Deşi Executivul comunitar salută pachetele fiscale adoptate în 2025 şi apreciază reducerea deficitului bugetar la 7,9% din PIB, mesajul central al raportului este că efortul trebuie continuat fără ezitare. Comisia estimează că deficitul va coborî la 6,2% din PIB în 2026 şi la 5,8% în 2027, însă avertizează că aceste niveluri rămân foarte ridicate şi insuficiente pentru stabilizarea finanţelor publice.

În acelaşi timp, datoria publică urcă rapid. După ce a ajuns la 59,3% din PIB în 2025, aceasta este aşteptată să depăşească pragul de 60% din PIB încă din 2026 şi să continue să crească în 2027. Pentru oficialii europeni de la Bruxelles, aceasta este una dintre principalele vulnerabilităţi ale economiei româneşti, cu atât mai mult cu cât costurile de finanţare ale statului rămân ridicate, iar ratingul suveran se află la limita inferioară a categoriei recomandate investiţiilor.

Dincolo de simpla reducere a deficitului, Comisia insistă asupra calităţii finanţelor publice. Raportul identifică două probleme structurale majore. Prima este colectarea insuficientă a veniturilor fiscale. România continuă să înregistreze cel mai mare deficit de colectare a TVA din Uniunea Europeană şi unul dintre cele mai mari decalaje la impozitul pe profit, estimate la aproximativ 30%, respectiv 44%. Bruxelles-ul cere accelerarea digitalizării ANAF şi implementarea integrală a reformelor fiscale asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

A doua problemă este tendinţa persistentă a statului de a cheltui peste nivelurile aprobate prin buget. Comisia remarcă unele îmbunătăţiri în disciplina bugetară din 2025 şi apreciază că bugetul pe 2026 este construit pe ipoteze mai credibile decât în anii anteriori. Cu toate acestea, avertismentul este ferm: respectarea strictă a planificării bugetare pe parcursul mai multor ani este esenţială pentru reducerea costurilor de finanţare şi pentru recâştigarea încrederii investitorilor.

O observaţie deosebit de severă vizează investiţiile publice. România a ajuns la un nivel foarte bun privind investiţiile publice, estimat la 8% din PIB în 2026, mai mult decât dublul mediei europene. Deşi funcţionarii Comisiei recunosc că această situaţie este explicabilă prin suprapunerea fondurilor din PNRR cu cele din politica de coeziune, ei avertizează că nivelul nu este sustenabil pe termen mediu. În lipsa unei prioritizări riguroase, investiţiile publice riscă să devină o sursă suplimentară de presiune asupra finanţelor statului.

Raportul semnalează şi alte vulnerabilităţi macroeconomice. Inflaţia a urcat la 8,6% la sfârşitul lui 2025, pe fondul majorării TVA, al creşterii accizelor şi al eliminării plafonării preţurilor la energie electrică. Piaţa muncii începe să resimtă încetinirea economiei, rata de ocupare coborând la 69%, iar şomajul depăşind 6%. Salariile continuă să crească mai lent, iar puterea de cumpărare este afectată de inflaţia încă ridicată.

Comisia atrage atenţia şi asupra unor riscuri suplimentare care pot agrava situaţia fiscală în următorii ani. Printre acestea se numără impactul schimbărilor climatice, costurile asociate fenomenelor meteorologice extreme, necesitatea creşterii cheltuielilor de apărare şi persistenţa dezechilibrelor regionale. Numărul evenimentelor extreme de tip inundaţii aproape s-a dublat în ultimul deceniu, iar gradul de asigurare a pierderilor climatice rămâne infim, ceea ce poate transforma statul în principalul plătitor al costurilor generate de dezastre.

În materie de apărare, Bruxelles-ul salută accesul României la până la 16,7 miliarde euro prin instrumentul SAFE, însă subliniază că majorarea cheltuielilor militare trebuie integrată într-o strategie fiscală credibilă şi nu trebuie să conducă la noi derapaje bugetare.

Principalele recomandări adresate autorităţilor de la Bucureşti pentru Semestrul European 2026 se concentrează pe menţinerea fermă a consolidării fiscale, creşterea eficienţei colectării taxelor, îmbunătăţirea procesului bugetar şi controlul riguros al investiţiilor publice. Comisia solicită continuarea digitalizării administraţiei fiscale, reducerea evaziunii şi a deficitului de colectare, respectarea strictă a traiectoriei de reducere a deficitului excesiv şi evitarea măsurilor care ar putea genera noi dezechilibre. În paralel, oficialii de la Bruxelles solicită decidenţilor politici de la Bucureşti accelerarea reformelor structurale care susţin competitivitatea economiei: îmbunătăţirea guvernanţei companiilor de stat, eficientizarea achiziţiilor publice, reducerea birocraţiei, creşterea predictibilităţii legislative şi fiscale, dezvoltarea infrastructurii de transport şi consolidarea capacităţii administrative pentru implementarea proiectelor europene.

Mesajul general al Comisiei Europene este că România a făcut un prim pas important prin măsurile fiscale adoptate în 2025, însă adevăratul test începe acum. Executivul comunitar vede în continuare o economie cu un potenţial semnificativ de convergenţă şi dezvoltare, dar avertizează că acest potenţial poate fi valorificat doar dacă autorităţile menţin disciplina fiscală, continuă reformele şi evită revenirea la politicile care au generat dezechilibrele actuale. În lipsa unei astfel de abordări, creşterea economică riscă să rămână anemică, iar convergenţa ţării noastre către nivelul de prosperitate al Europei occidentale să încetinească exact în momentul în care ar trebui să accelereze.