Comisia pentru mediu a Senatului a acceptat amendamentele Clubului Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a susţinut astăzi, în faţa Comisiei pentru mediu a Senatului României, pachetul de amendamente la propunerea legislativă privind aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune pentru conservarea biodiversităţii 2026-2030 (L455/2026). Toate propunerile Clubului au fost acceptate de comisie, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Documentul, aflat pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Senatului convocate în perioada 4-6 august, are 233 de pagini şi este prezentat drept jalon de reformă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu o valoare de peste 972,4 milioane de euro. În forma depusă iniţial, strategia stabilea ţinte cu impact direct asupra activităţii agricole: extinderea la 30% a teritoriului naţional cu statut de arie protejată, 10% zone de protecţie strictă şi reducerea cu 50% a riscului pesticidelor şi a nutrienţilor. Niciuna dintre aceste ţinte nu era însoţită de un studiu de impact economic şi social.

„Dacă va fi adoptat în forma lui actuală, va pune cruce agriculturii", a declarat Alexander Degianski, Preşedintele Clubului Fermierilor Români. „Trist este că până şi în expunerea de motive, agricultorul, fermierul, este văzut ca principalul factor de distrugere a biodiversităţii, când orice om de bun simţ ştie că povara păstrării biodiversităţii cade tocmai pe fermier. Şi toate astea fără un minim studiu de impact, fără să ştim câţi bani pierdem în cazul adoptării unor astfel de măsuri. Pierdem miliarde de euro din cauza secetei, din cauza importurilor de cereale din Ucraina, din cauza lipsei sistemelor de irigaţii."

Clubul a transmis Senatului României şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor un document cu amendamente punctuale, formulate pe articole şi însoţite de motivare tehnică. Poziţia Clubului a fost susţinută în faţa comisiei de Florian Ciolacu, Director Executiv, şi Bogdan Chiripuci, Manager Politici Agricole.

„La nivel de principiu, agricultura nu generează presiune asupra biodiversităţii, ci caută să ţină echilibrul biodiversităţii, pentru că asta înseamnă agricultură. Regulamentul privind reducerea nutrienţilor şi a pesticidelor este parcat la nivel european, deci nu mai există, şi nu vedem de ce ar fi asumat prin această propunere de strategie. Creşterea cu 30% a zonelor de protecţie şi cu 10% a zonelor de protecţie strictă trebuie făcută doar cu acordul celor care sunt proprietarii acelor suprafeţe. Impactul asupra infrastructurii de irigaţii, desecare şi drenaj şi asupra utilizării apei trebuie luat în considerare şi din punct de vedere economic. Agricultură fără apă nu se întâmplă", a declarat Florian Ciolacu în faţa comisiei.

• Cele nouă amendamente admise de comisie

Irigaţiile devin relevante direct pentru biodiversitate (Capitolul 3, Tabelul 1). Programul Naţional de Reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii trece de la „relevanţă limitată, indirectă" la relevanţă ridicată, cu contribuţie directă. Gestiunea integrată a apei prin irigaţii, desecare şi drenaj are impact favorabil asupra refacerii accelerate a biodiversităţii, menţine activitatea productivă economic şi susţine calitatea vieţii în mediul rural. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

Exploataţiile conforme nu pot fi asimilate activităţilor ilegale, iar abandonul terenurilor intră în analiza presiunilor (Capitolul 5.3). Evaluarea impactului agriculturii diferenţiază explicit activităţile desfăşurate cu respectarea legislaţiei, prin condiţionalităţile PAC şi standardele GAEC, de cazurile de nerespectare a obligaţiilor legale. Analiza presiunilor include şi efectele abandonului terenurilor agricole, care conduce la invadarea cu specii alogene, pierderea pajiştilor cu înaltă valoare naturală şi degradarea habitatelor deschise. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

Securitatea alimentară şi viabilitatea economică intră în obiectivul dedicat agriculturii (Capitolul 6, Obiectivul B1.4, pag. 66). Gestionarea durabilă a terenurilor agricole se realizează cu respectarea simultană a conservării biodiversităţii, a securităţii alimentare, a competitivităţii agriculturii şi a viabilităţii economice a exploataţiilor. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

Principiul compensării integrale şi consultarea obligatorie a fermierilor (Capitolul 6, Obiectivul B1.4). Orice măsură care limitează utilizarea terenurilor agricole sau reduce potenţialul productiv se aplică numai cu mecanisme de compensare financiară integrală, calculate pe baza pierderii reale de venit. Măsurile care afectează activitatea agricolă sunt precedate de o analiză de impact economic şi social elaborată în consultare cu organizaţiile profesionale ale fermierilor, iar restricţiile suplimentare se pot institui numai prin act normativ adoptat cu consultarea acestora. Fermierii sunt recunoscuţi drept parteneri esenţiali în conservarea biodiversităţii. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

Compensări specifice pentru practicile extensive şi pentru cele intensive (Capitolul 6, pag. 69). Menţinerea practicilor agricole extensive şi a metodelor tradiţionale se realizează cu asigurarea compensărilor specifice pentru fermieri în cazul afectării producţiei agricole. Diminuarea efectelor practicilor intensive ţine cont de schimbările climatice şi menţine competitivitatea afacerilor agricole prin compensări specifice şi alternative tehnologice viabile. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

Ţinta privind nutrienţii şi pesticidele se raportează la nivel naţional, nu la nivel de fermă (Capitolul 7, Ţinta T7, pag. 96). Respectând ţintele globale, România se angajează ca, la nivel naţional şi nu la nivel de exploataţie agricolă individuală, consumul mediu de produse de protecţie a plantelor şi de nutrienţi să nu depăşească valorile medii înregistrate la nivelul Uniunii Europene sau 50% din valoarea înregistrată de statul membru cu cel mai mare consum. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale intră în lista instituţiilor responsabile (Anexa II). Includerea vizează toate acţiunile care privesc agricultura, dezvoltarea rurală, utilizarea terenurilor agricole, plăţile compensatorii, măsurile de agromediu, gestionarea speciilor invazive cu impact agricol, restaurarea ecosistemelor agricole şi integrarea biodiversităţii în politicile sectoriale agricole. (amendament propus de Clubul Fermierilor Români)

Compensarea restricţiilor din siturile Natura 2000 (Capitolul 6, Obiectivul A1, pag. 52). Restricţiile prezente sau viitoare care generează pierderi de venit sau costuri suplimentare pentru agricultură şi silvicultură în siturile Natura 2000 sunt însoţite de mecanisme de compensare financiară adecvate. Metodologia şi calculul plăţilor compensatorii se realizează anterior desemnării de noi arii naturale protejate.

Echilibru între restaurare şi continuitatea activităţii economice (Capitolul 6, Obiectivul A3, pag. 57). Implementarea Planului Naţional de Restaurare pe suprafeţe agricole şi forestiere respectă echilibrul dintre obiectivele de conservare şi continuitatea activităţilor economice sustenabile. Pierderile de venit generate se compensează prin scheme dedicate, iar metodologia de calcul se realizează anterior aplicării măsurilor de restaurare.