Concurenţă aparent stabilă, economie tot mai fragilă

Presiunea concurenţială confirmă un climat economic relativ stabil, dar cu mişcări semnificative în anumite industrii, se arată în "Raportul privind evoluţia concurenţei în sectoare cheie pe anul 2025” publicat astăzi de Consiliul Concurenţei.

Dintre cele 41 de industrii analizate, 34% cresc ca nivel de presiune, 22% scad, iar 45% rămân stabile, desenând un tablou în care serviciile IT şi retailul de îmbrăcăminte rămân în zona de concurenţă intensă, la aproape 70%, în timp ce serviciile notariale şi piaţa cimentului se situează în zona inferioară, cu aproximativ 30% presiune concurenţială. Media IAPC creşte marginal, cu doar 0,22 puncte procentuale, confirmând o stabilitate aproape imperturbabilă la nivel agregat, chiar dacă energia electrică, RCA, retailul modern, gazele naturale şi piaţa lactatelor trec prin transformări puternice generate de schimbări de cote de piaţă, ajustări de preţuri, dinamica cererii şi eliminarea mecanismelor de plafonare.

Documentul mai arată că retailul alimentar devine exemplul perfect al concentrării accelerate: CR3 depăşeşte pragul de 70% în 2025, iar CR5 sare de 90%, în timp ce investiţiile masive în self-service - peste 350 de milioane de lei, cu o creştere de la 1.676 la 8.589 de unităţi - reduc numărul angajaţilor pe magazin de la 25,2 la 22,1. Comenzile prin livrare s-au dublat în 2025, ajungând la aproximativ 2,6 miliarde lei, iar mărcile proprii ating peste 30% din total produse şi aproape 34% în zona alimentelor, întărind poziţia marilor lanţuri în faţa furnizorilor şi generând riscuri pentru inovaţie, diversitate şi sănătatea pieţei pe termen lung.

În paralel, piaţa muncii a intrat în atenţia autorităţii de concurenţă, tot mai preocupată de distorsiunile produse de puterea excesivă a angajatorilor. Potrivit raportului citat, ţara noastră rămâne sub media europeană a ocupării, cu doar 69% pentru categoria de vârstă 20-64 de ani, afectată de emigraţie, îmbătrânire, inactivitate şi subutilizarea forţei de muncă tinere sau slab calificate. Productivitatea muncii creşte constant din 2005, depăşind costul forţei de muncă, cu un avans în sectoarele tehnologiei, intermedierilor financiare şi tranzacţiilor imobiliare, însă agricultura continuă să opereze sub presiunea costurilor salariale. În tot acest timp, investigaţiile europene dezvăluie existenţa unor practici nocive, precum acordurile de tip „no-poach”, prin care companiile îşi promit reciproc să nu îşi recruteze angajaţii, limitând mobilitatea şi reducând şansele reale ale lucrătorilor pe o piaţă deja tensionată.

• Situaţie alarmantă în mediul antreprenorial

Această imagine concurenţială complexă se suprapune, potrivit raportului, peste transformări structurale profunde din mediul de afaceri românesc, unde anul 2024 a fost marcat, pentru prima dată în ultimii opt ani, de o scădere a numărului de întreprinderi cu 0,2%, după ani de creşteri constante de 3% sau 4% şi o explozie de 8% în 2023. Deşi structura rămâne aparent neschimbată, cu IMM-urile dominând piaţa în proporţie de 99,92% şi cu peste 90 puncte procentuale reprezentând microîntreprinderi, realitatea este mult mai dură: numărul firmelor nou-deschise scade, cel al firmelor închise creşte uşor, iar întreprinderile mici sunt cele mai afectate.

Consiliul Concurenţei arată că, din analiza sa, reiese că numărul de salariaţi raportaţi de companii se reduce cu 4%, coborând la 4,08 milioane - cea mai mică valoare din ultimii patru ani - iar economia intră într-un ciclu de inversări de trend început în 2023, cu profit total în scădere şi pierdere totală în creştere.

Ponderea firmelor profitabile scade pentru al doilea an consecutiv, cifra de afaceri totală creşte cu 2%, dar cifra de afaceri a companiilor profitabile înregistrează primul declin din perioada analizată, cu 1%, comprimând rata profitului cu încă 0,1%, după pierderea masivă de 0,7% din 2023. Reducerea forţei de muncă face ca cifra de afaceri medie pe angajat şi profitul mediu pe angajat să crească, dar această creştere este una artificială, rezultată nu din eficienţă, ci din diminuarea resurselor umane.

Autoritatea de concurenţă mai constată că problema capitalizării devine critică: pentru prima dată scade numărul firmelor care respectă condiţia de capital propriu, cu 11.528 de unităţi, ponderea ajungând la 67,4% după ce crescuse constant între 2017 şi 2022 şi scăzuse uşor în 2023. Decapitalizarea se amplifică, ajungând la 295.600 firme, iar analiza firmelor decapitalizate în 2019 arată o realitate dureroasă: 38% au fost închise, 44% rămân active dar decapitalizate, iar doar 18,6% şi-au revenit. Persistenţa pierderilor confirmă aceeaşi tendinţă: din cele 237.800 firme în pierdere în 2019, doar 25% au ajuns să fie profitabile în 2024, în timp ce 31% au rămas pe pierdere şi 35% au dispărut din piaţă.

Indicatorii de autonomie financiară globală (RAFG) se deteriorează pentru prima dată, numărul firmelor cu autonomie financiară peste 33% scade cu 17.000, iar cele peste 66% scad cu 26.000, în timp ce firmele sub 33% cresc cu 13.000.

Analiza efectuată de Consiliul Concurenţei mai arată că indicatorii de solvabilitate şi lichiditate păstrează acelaşi trend negativ: doar 49% din companii mai sunt solvabile şi 58% lichide, iar cele care bifează simultan ambele criterii se prăbuşesc la 42%. Numărul firmelor cu dificultăţi financiare a crescut în perioada 2021-2024, în timp ce cele mai profitabile sectoare - bancar, construcţii şi producţia de energie electrică - îşi păstrează poziţiile, cu marje cuprinse între 15% şi 33%.

Din raportul întocmit de specialiştii Consiliului Concurenţei, reţinem că în anul 2024 au scăzut simultan aproape toţi indicatorii structurali esenţiali ai mediului de afaceri: numărul firmelor, numărul salariaţilor, profitabilitatea, capitalizarea, solvabilitatea, lichiditatea şi autonomia financiară. Totuşi, cifra de afaceri medie pe angajat şi profitul mediu pe angajat cresc, menţinând încă premisele unei dezvoltări sistematice, dar numai dacă ţara noastră reuşeşte să stabilizeze presiunea concurenţială, să întărească disciplina financiară, să reducă decapitalizarea şi să restabilească echilibrul pe piaţa muncii.