CONFERINŢA ''PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ'' Băncile şi tehnologia; Cum click-urile pe telefon au înlocuit cozile de la ghişeu

Instituţiile de credit se transformă tot mai mult, experienţa cu banca reducându-se, în ultimii ani, de la ore de stat la cozile de la ghişeu la un click pe telefon. Astfel, entităţile bancare nu mai sunt doar mijloace fizice, ci şi prezenţe digitale în vieţile noastre.

Şerban Negrescu, director Transformare Digitală & Dezvoltare Produse în cadrul Garanti BBVA, a subliniat, în cadrul celei de-a şasea ediţii a Conferinţei Piaţa financiar-bancară, organizată de ziarul BURSA: "Această evoluţie nu este doar despre eficienţă. În tot acest timp s-a schimbat paradigma: banca nu e doar un mijloc fizic, ci o prezenţă digitală, şi tot ce înseamnă servicii şi bunuri sunt transformate în experienţe digitale pentru clienţi. Tehnologia a fost principalul element care a făcut acest lucru posibil. Tehnologia nu e doar un instrument în mâinile noastre, ci este infrastructura invizibilă ce ne face să interacţionăm cu clienţii noştri şi tot ceea ce înseamnă relaţie a clientului cu banca a fost rescris de tehnologie. Vorbim despre canale digitale, vedem destul de multe procese digitale la nivelul băncilor focusate pe nevoia clientului pentru interacţiune optimă şi adaptate fiecărui tip de client. Ne-a luat foarte mult timp la nivel de industrie să ajungem aici; întregul sector financiar-bancar a trecut printr-o serie de transformări multiple, dar toate aceste lucruri au adus pentru clienţi o transparenţă mai bună, o mai bună vizibilitate; clienţii au control deplin asupra surselor lor financiare, toate serviciile fiind doar la un click distanţă prin intermediul mobile-banking".

Citeşte CONFERINŢA ''PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ'' Anca Dragu, BNM: "Acceptarea în SEPA - un pas foarte important pentru Republica Moldova"

Citeşte CONFERINŢA ''PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ'' Gabriela Folcuţ, ARB: "Este foarte important să avem stabilitate, reformă şi unitate la nivel naţional"

Reprezentanţii sectorului declară că industria bancară face toate demersurile ca să contribuie la dezvoltarea economiei româneşti, în perioada care urmează. În acest sens, Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB, a precizat: "Industria bancară nu are altceva de făcut decât să contribuie cu bună credinţă la perioada următoare de salvgardare şi dezvoltare a economiei româneşti. (...) Ceea ce ne dorim este să ieşim din mimarea dialogului şi să trecem la un dialog constructiv cu autorităţile centrale. Noi înţelegem care sunt limitările deciziei politice. Vorbim de 20 de ani despre reformele structurale necesare, dar acum chiar trebuie să fie făcute. (...) Domeniul bancar are o reflexie economică mult mai puternică decât se doreşte a se accepta pentru simplul fapt că, în bilanţurile băncilor şi ale sistemului bancar, se află comportamentele tuturor industriilor şi populaţiei ţării. În concluzie, percepţiile unui bancher crează o informaţie pe care dorim să o transmitem cu cea mai bună credinţă către conducători, către politicieni, către guvern şi către preşedinţie. (...) Noi trăim cel mai bun moment economic, dar puteam să intrăm într-un punct de inflexiune; ne-am dat seama că riscurile sunt mai prezente şi mai detaliate decât credeam vreodată şi că nu am creat un sistem imbatabil şi de neîntors".

Citeşte CONFERINŢA ''PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ'' Liviu Fenoghen, CSALB: "Situaţia cererilor consumatorilor - similară cu cea de anul trecut"

Citeşte CONFERINŢA ''PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ'' Adina Călin, CEC Bank: "Creditarea şi o transformare digitală majoră - pilonii spre care se îndreaptă CEC"

În ceea ce priveşte creditarea, Anca Nuţiu, Director Executiv Retail, BRD Groupe Societe Generale, a reliefat: "În anii anteriori, când oamenii observau că dobânzile începeau să crească, se orientau spre găsirea de soluţii de refinanţare sau de renegociere. Anul 2024 şi începutul acestui an ne arată o finanţare reală în zona creditelor ipotecare, respectiv finanţări de achiziţii de imobile, nu doar mişcări în structură. În continuare, clienţii preferă dobânzi fixe, ceea ce este oarecum firesc într-un context în care avem foarte multă volatilitate. Anul trecut dobânzile începuseră să se înscrie pe un trend descrescător, însă vedem o uşoară reversare a acestui trend la începutul acestui an".

La rândul său, Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru România şi Moldova în cadrul IFC, a afirmat: "În România, majoritatea finanţărilor se îndreaptă spre sectorul financiar-bancar, două treimi din portofoliul nostru fiind către bănci şi instituţii financiare nebancare. Către sectorul financiar-bancar folosim mai multe instrumente. În ultimii ani am folosit, cu preponderenţă, instrumente de tip MREL sau Basel 3-Tier 2, care au avantajul că, pe de o parte întăresc bilanţul băncilor, al companiilor financiare, iar pe de altă parte pot fi folosite în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor către finanţări tematice, iar aici avem mai multe tipuri - finanţări verzi, albastre, finanţări către companii deţinute sau conduse de femei. Sunt multe tipuri de finanţări pe care le-am creat, tocmai pentru ca să ajungă banii în sectorul real prin intermediul instituţiilor financiare, acolo unde noi nu putem face acest lucru direct".

Citeşte CONFERINŢA ''PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ'' Şerban Negrescu, Garanti BBVA: "E nevoie de educarea clienţilor în următoarea perioadă, pe măsură ce noile tehnologii vor avansa"

Citeşte CONFERINŢA ''PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ'' Anca Nuţiu, BRD - Groupe Societe Generale: "Am încheiat primul trimestru într-o creştere solidă"

În acelaşi timp, consumatorii de produse bancare ce întâmpină probleme cu instituţiile de credit apelează la Centrul pentru Soluţionarea Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) într-un mod din ce în ce mai profesionist. Liviu Fenoghen, directorul CSALB, susţine că anul acesta a fost înregistrată o creştere a calităţii cererilor depuse de consumatori la Centru. Conform domniei sale, în 2025 a avut loc un recul al cererilor prin care se solicita radierea înregistrării la Biroul de Credit.

La serviciile sistemului bancar se alătură şi cele din piaţa de capital, între Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi Banca Naţională a Moldovei (BNM) existând o colaborare foarte bună, după cum afirmă Anca Dragu, guvernatorul BNM, care subliniază faptul că BVB nu mai reprezintă o piaţă de periferie, ci una importantă din regiune.

După doi ani electorali, pentru 2025 premisele sunt mai favorabile, însă în acelaşi timp există preocupări atât în zona autorităţilor, dar şi în rândul oamenilor de afaceri. Gabriela Folcuţ, directorul executiv al ARB, consideră că este foarte important să avem stabilitate, reformă şi unitate la nivel naţional, ca să putem depăşi crizele suprapuse care încă persistă, atât în plan endogen, cât şi exogen: "Mă refer cu predilecţie la a îmbunăţăţi capacitatea noastră din perspectiva depăşirii situaţiei legate de deficitele gemene, cel bugetar şi cel de cont curent, pentru a asigura reforma fiscală naţională, astfel încât să putem face faţă cu brio programului Comisiei Europene pe care ni l-am însuşit începâd cu anul 2024, dar şi să fim vigilenţi în faţa agenţiilor de rating, dat fiind că anul trecut perspectiva a fost schimbată de la stabil la negativ".

Citeşte CONFERINŢA ''PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ'' Florin Dănescu, ARB: "Cu 25% intermediere financiară, nu putem fi competitivi pe piaţa europeană şi globală"

Citeşte CONFERINŢA ''PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ'' Cristian Nacu, IFC: Majoritatea finanţărilor noastre din România se îndreaptă spre sectorul financiar-bancar