Gradul scăzut de intermediere financiară din ţara noastră reprezintă principalul factor care duce la necompetitivitatea companiilor româneşti în piaţa europeană şi globală, susţine Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Domnul Dănescu a spus: "Noi suntem într-o perioadă în care avem un bun moment economic, puteam să intrăm într-un punct de inflexiune, dar ne-am dat seama că riscurile sunt mai prezente şi mai detaliate decât credeam vreodată şi că nu am creat un sistem imbatabil şi de neîntors. Ce ar trebui să facem? Avem de recuperat această problemă de intermediere financiară. Suntem într-o perioadă în care cele mai importante şi cele mai vitale mesaje sunt cel mai greu de dat. Adică vorbim despre colectare şi despre cum putem produce venituri şi să reducem cheltuieli, dar vedem pe cifre că reducerea cheltuielilor este o chestie de guvernanţă şi de mesaj, în timp ce obiectivul este creşterea veniturilor care nu se poate întâmpla peste noapte. (...) Nu poţi să ai autoritate fără responsabilitatea de a spune că avem dificultăţi şi trebuie să ne schimbăm comportamentul".
În ceea ce priveşte situaţia economico-financiară europeană din perspectivă bancară, preşedintele executiv al ARB a arătat că Uniunea Europeană este finanţată economic în primul rând de sistemul bancar.
Florin Dănescu a precizat: "De aceea se spune că economia europeană se dezvoltă după model bancar. Pentru că în analiza antreprenorilor din Europa, dat fiind că contribuţia băncilor la finanţarea europeană este de 75% din totalul finanţării, modelele comportamentale şi de decizie ale întreprinderilor europene sunt ţinute de finanţarea bancară, deci de regulile şi cerinţele bancare. În SUA este invers: 75% din finanţare este dată de bursă, de piaţa de capital şi 25% de către bănci. Cu cât contribuie sistemul european bancar la economia europeană? Cu 90% intermediere financiară. Adică din PIB-ul Uniunii Europene, 90% e finanţare bancară europeană. E mult ca percepţie. 25% sau 24% este finanţarea bancară în România, care a coborât de la 40%. De ce nu putem mai mult? Pentru că or fi nişte bariere? De ce nu înlăturăm barierele? Pentru că nu putem singuri? Şi de cine avem nevoie să le înlăturăm? De decizia, de decidenţii ţării, iar acest lucru este posibil doar prin încredere şi dialog. Iar când ne referim la dialog, ne gândim la altceva decât la mimarea acestuia. Bariera este intermedierea financiară, care înseamnă o incluziune financiară foarte mică. Foarte puţine dintre firmele româneşti sunt după modelul bancar european, pentru că nu se respectă legea. Cum facem mai multe firme să fie finanţate, ca să fie competitive cu firmele europene ce au o finanţare de 90% din PIB, în timp ce la noi este de doar 24%?".
Domnia sa a arătat că nici situaţia Uniunii Europene nu este prea bună, în condiţiile în care în SUA 25% din finanţare este făcută de bănci, dar acest credit bancar reprezintă 218% din PIB, faţă de 90% în blocul comunitar european.
Referitor la intermedierea financiară, preşedintele executiv al ARB a arătat că, la nivel european, deficitul de finanţare se ridică la 3 triliarde euro.
Florin Dănescu a spus: "Europa a devenit conştientă de nevoia simplificării intermedierii financiare. S-a făcut un studiu la nivel european şi, în momentul de faţă, simplificarea reglementării duce la un capital necesar de 290 miliarde euro, care înseamnă o lipsă de creditare de aproximativ 3 triliarde euro. Suntem de acord cu obiectivele Uniunii Europene privind cele două componente climate şi green, dar Green Deal nu are capacitatea de a finanţa volumul foarte provocator al proiectelor. S-a legiferat înainte de a se măsura resursele şi capacitatea de finanţare".
• Dialogul constructiv cu decidenţii politici, cerinţa sistemului bancar
Preşedintele executiv al ARB s-a referit şi la contextul actual, de după alegerile prezidenţiale care au avut loc în cursul acestei luni.
Florin Dănescu a spus: "Trăim un moment cu totul special sau mai degrabă important. După alegeri, am rămas fără energie din cauza emoţiilor. Mesajul pe care încerc să îl transmit este că, dacă industria bancară sau un bancher simte o emoţie foarte puternică, atunci înseamnă că investitorii, în general, au simţit o emoţie foarte puternică şi o mai simt încă, pentru că procesul nostru nu s-a terminat. Am trecut un examen, dar mai sunt cel puţin două examene care trebuie trecute şi ele. Trebuie să fim oneşti, cinstiţi şi să arătăm cum vede industria bancară aceste lucruri, la ce se raportează ca trecut şi la ce se raportează ca viitor. Asta din punct de vedere al strategiei, pe orizontală. Pe verticală, la nivel ierarhic, facem parte din Uniunea Europeană, trebuie să vedem ce se discută la Bruxelles şi cum facem noi parte din această percepţie a UE din domeniul bancar. Şi când ne referim la acest domeniu, cu toată modestia, totuşi domeniul bancar are o reflexie economică mult mai puternică decât se doreşte a se accepta, pentru simplul fapt că, în bilanţurile băncilor şi ale sistemului bancar, industriei bancare europene şi româneşti, se află comportamentele şi economiile tuturor celorlalte industrii şi ale populaţiilor tuturor statelor membre UE. În concluzie, percepţiile unui bancher despre toată această informaţie, dublată de educaţia de bancă, care înseamnă administrarea riscurilor, crează o informaţie pe care dorim să o transmitem cu cea mai bună credinţă către conducătorii noştri, către politicienii ţării, către guvern, către preşedinţie, şi aşa mai departe. Noi arătăm cum percepem, fără să fim îngrijoraţi de simpatia cu care este primit mesajul. (...) Ceea ce ne dorim este să ieşim din mimarea dialogului şi să trecem la un dialog constructiv cu autorităţile centrale. Noi înţelegem care sunt limitările deciziei politice. Vorbim de 20 de ani despre reformele structurale necesare, dar acum chiar trebuie să fie făcute".
• Modificări legislative realizate cu greutate
Referitor la reforme, preşedintele executiv al ARB a oferit câteva exemple privind modul în care au fost operate de către decidenţii politici modificări legislative necesare pentru dezvoltarea activităţii industriei bancare.
"De 11 ani ne-am străduit să rezolvăm ceva legislativ legat de semnătura electronică. 11 ani. Dacă vorbim despre popriri, de exemplu, a durat opt ani. Legat de Evidenţa Populaţiei, să nu mai chemăm clienţii la bănci ca să îi întrebăm dacă nu s-au mutat cumva şi au aceeaşi adresă - foarte frustrant pentru clienţi. Noi ne-am abţinut, nu am arătat cu degetul, pentru că avem această educaţie de a nu arăta cu degetul în altă parte, deoarece ştim că un astfel de comportament nu crează nimic. Dar ştim că acest efort legat de Evidenţa Populaţiei durează de vreo nouă ani. În concluzie, fără să vrem, atunci când vedem că lucrurile se rezolvă, noi nu suntem fericiţi. Suntem acea parte cultural-economică care spune dacă nu s-ar fi putut să fie făcut mult mai bine, cât de repede s-ar fi putut să fie făcut faţă de ce s-a întâmplat: 8 ani, 9 ani, 11 ani. Cât ar fi însemnat creştere, dacă aceste lucruri nu ar fi durat atât? (...) Nu urmărim altceva decât ca, prin informaţia pe care o avem, să contribuim cu bună-credinţă la economia ţării, deoarece obiectivul nostru profesional coincide cu interesul societăţii şi cu interesul ţării noastre", a spus Florin Dănescu.
Reprezentantul ARB s-a declarat nemulţumit şi legat de discuţiile iscate de clasa politică privind profitabilitatea prea mare a sistemului bancar.
Florin Dănescu a precizat: "Dacă veţi căuta pe Google profitabilitatea sistemului bancar, veţi găsi imediat informaţii de la primul rezultat întors, transparent, fără nicio problemă. În schimb, pentru celelalte industrii, nu există astfel de informaţii, în condiţiile în care statul trebuie să asigure un mediu de afaceri concurenţial, echitabil, loial. (...) Dacă industria bancară face profit, atunci eu aş vrea să ne întoarcem la timpurile în care era o mândrie să faci profit, nu un motiv să ascunzi acest lucru. Vă daţi seama ce întoarse sunt lucrurile? Pentru că trăim totuşi în capitalism. Şi, când o să avem curaj să spunem aceste lucruri, fără să fim penalizaţi în vreo formă, vom fi deja acolo unde ne propunem cu toţii: la o economie funcţională, o economie de piaţă, care să ţină seama de drepturile individuale şi colective".
Domnia sa a concluzionat spunând că industria bancară are o profitabilitate mică, dar are o taxă unică pe profit (2% pe cifra de afaceri), "pe percepţia că e profitul prea mare, dar de fapt e mic", fără să se poată compara cu alte industrii, unde nu se ştie cum e, deoarece nu sunt informaţii.
Opinia Cititorului