Banca Naţională a Moldovei (BNM) are o colaborare foarte bună cu Bursa de Valori Bucureşti (BVB), care nu mai reprezintă o piaţă de periferie, ci una importantă din regiune, a afirmat Anca Dragu, guvernatorul băncii din Moldova.
Vecinii noştri de peste Prut sunt într-o creştere rapidă, din punct de vedere economic, a menţionat oficialul. Anca Dragu a declarat: "În Republica Moldova am început această aventură frumoasă pentru aderare la Uniunea Europeană. În decembrie 2023, cu puţin timp înainte de a prelua mandatul de guvernator al Băncii Naţionale, Consiliul a decis că Republica Moldova poate începe negocierile pentru aderarea la UE. Şi asta am început, chiar şi în aceste zile colegi de la Banca Naţională se află la Bruxelles şi suntem în această parte de screening bilateral înainte de începerea discuţiilor concrete de negociere pe fiecare capitol. Sunt 33 de capitole de negociere, Banca Naţională este instituţie lider în trei dintre acestea şi, în general, participăm în mai mult de zece capitole de negociere. Banca Naţională este o entitate activă în procesul de negociere".
Printre altele, guvernatorul BNM a anunţat că, recent, Republica Moldova a fost acceptată în SEPA (Zona Unică de Plăţi în Euro), ceea ce constituie un pas uriaş: "Acum, comisioanele pentru plăţile în euro către Uniunea Europeană scad de la 30-50 de euro la chiar sub 1-2-3 euro. A fost o muncă destul de importantă pentru că trebuia să demonstrăm că cel puţin pe două domenii semnificative - prevenirea şi combaterea spălării banilor şi sisteme de plăţi - Republica Moldova este aliniată la practicile europene".
În ceea ce priveşte finanţarea, guvernatorul BNM a menţionat: "Noi avem o strategie de finanţare sustenabilă, acum suntem în procesul în care ne uităm la taxonomie - ce activităţi vor veni pe finanţarea aceasta sustenabilă. Probabil că vom aplica criteriile şi regulile din Uniunea Europeană şi sper ca până la începutul anului viitor să avem şi această taxonomie finalizată. Aşa cum în ţările din Uniunea Europeană există acest mecanism de redresare şi rezilienţă, pentru ţările aflate în procesul de aderare este un mecanism numit Planul de Creştere. Pentru Republica Moldova a fost aprobat recent, în martie, la nivelul Parlamentului European, acest Plan de Creştere, în valoare de 1,9 milioane de euro, pe o perioadă de trei ani. Asta înseamnă peste 10% din PIB-ul pe anul curent. Suma merge într-o combinaţie de reforme şi investiţii, aşa cum sunt gândite şi PNRR-urile pentru Statele Uniunii Europene. În această parte de reforme avem inclusă şi dezvoltarea taxonomiei, ca să putem trece efectiv la finanţarea acestor proiecte pentru finanţare sustenabilă".
Conform Ancăi Dargu, Banca Naţională a Moldovei este într-un proces avansat cu Autoritatea Bancară Europeană în zona legislativă, astfel încât legislaţia din domeniul financiar-bancar "să vină sub această lupă a instituţiilor europene şi să primim recomandări": "Suntem într-un prim proces de FSAP, cu FMI şi cu Banca Mondială, în ideea de a ne asigura că avem o o ştampilă din partea celor mai importante instituţii cu privire la sectorul financiar-bancar. Avem mult de crescut aici şi trebuie să ne concentrăm puţin şi pe zona pieţei de capital, unde avem o colaborare foarte bună cu BVB".
Anca Dragu a evidenţiat şi contextul economic actual de la nivel european, care este unul plin de provocări: "Incertitudinile se păstrează la nivel ridicat, vedem că prognozele de creştere economică se revizuiesc în scădere, în multe ţări din Uniunea Europeană în general. Această situaţie economică mai puţin dinamică decât ne-am dori nu ajută la închiderea dezechilibrelor macroeconomice create în anii precedenţi. Vorbim şi despre deficitele gemene care afectează foarte multe state, dar vedem şi o presiune inflaţionistă, la nivelul regiunii".