Abonament gratuit

CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ BURSA "FINANŢAREA INFRASTRUCTURII PRIN MECANISMELE PIEŢEI DE CAPITAL"/SORIN CHINDE, GRAMPET:"Jucătorii privaţi ar trebui să poată avea concesiuni în domeniul feroviar"

Piaţa de Capital /

"Jucătorii privaţi ar trebui să poată avea concesiuni în domeniul feroviar"

Actualizare - AVOCATUL GHEORGHE PIPEREA: "Trebuie facută de urgenţă separarea între transportul feroviar de călători şi cel de marfă"

Lipsa finanţării este una dintre cele mai grave probleme pe care le avem, ca economie, consideră avocatul Gheorghe Piperea, apreciind că aceasta face ca multe proiecte să fie abandonate pe drum, multe să nu mai fie începute, iar românul să îşi deteste ţara, pentru cât timp pierde pe şoselele ţării.

Avocatul Piperea susţine că principala problemă cu care se poate confrunta cineva care are de gând să facă o afacere în acest domeniu este regimul juridic foarte constrângător, care pare să fie intimidant, al proprietăţii asupra infrastructurii de transport.

Printre altele, specialistul a menţionat: "Când spun transport, nu fac referire doar la transportul rutier, fluvial sau feroviar, ci inclusiv la pipeline. De asemenea, avem în Bucureşti una dintre cele mai mari reţele de infrastructră subterană de transport a energiei termice din lume, a doua după cea din Moscova. Este o reţea care ar trebui să fie pusă la punct cât mai rapid posibil, iar acest lucru se poate din punct de vedere juridic. Cel mai interesant este că infrastructura aparţine Municipiului Bucureşti, ea doar a fost concesionată către RADET, respectiv, mai nou, către Termoenergetica.

Conform legislaţiei noastre actuale, infrastructura de transport se află în domeniul public al statului, iar aceste drumuri nu pot fi niciodată în proprietatea unor privaţi, ele fiind inalienabile. Dar asta nu înseamnă că ele ies din circuitul juridic. Aceste bunuri sunt valorificabile, iar statul român este obligat să obţină valorificarea lor, conform Constituţiei. Ele pot fi valorificate ori prin concesiune, ori prin intermediul închirierii".

În opinia domnului Piperea, exemplul RADET poate fi extrapolat pentru orice posibilitate de finanţare a construcţiei de infrastructură: "Conductele care aparţin Bucureştiului sunt în domeniul public, dar asta nu înseamnă că ele au rămas neutilizate în aceşti 30 de ani. Ele au fost concesionate RADET, acum sunt concesionate Termoenergetica, iar serviciul public, care înseamnă transportul energiei termice şi care este la Primărie, a fost delegat la RADET şi, respectiv, Termoenergetica. Delegarea de atribuţii nu s-a făcut oricum, ci inclusiv cu acordul Consiliului Municipiului Bucureşti şi al Consiliului Concurenţei, pe cinci ani, începând din decembrie 2019.

Cam acelaşi model poate fi aplicat şi infrastructurii de transport, unde pot fi făcute concesiuni sau închirieri. Diferenţa dintre închiriere şi concesiune este mai puţin vizibilă, dar sunt câteva elemente care pot fi menţionate. De exemplu, închirierea se face pe un termen mai scurt, pe când concesiunea se poate întinde şi pe 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii până la 75 de ani. Aşadar, cel care construieşte o autostradă, poate lua în concesiune drumul public, cel care vrea să pună la punct o linie de cale ferată ca să o transforme dintr-o cale ferată pe care circulă cu 20 la oră într-una care să fie de mare viteză, poate lua în concesiune respectiva cale ferată. În toate ţările civilizate există o astfel de infrastructură feroviară pentru trenuri de mare viteză, plus că există cale ferată diferită pentru călători şi mărfuri. Şi la noi ar trebui să se facă de urgenţă separarea între cele două tipuri de transport. În caz contrar, se ajunge ca acea cale ferată să fie continuu degradată, deteriorată, fapt care ne duce în anul 1923. Concesiunea poate fi făcută în baza unui contract încheiat între CFR Infrastructură sau Compania de Autostrăzi şi orice companie privată care vrea să se implice într-o astfel de investiţie. Autoritatea publică poate interveni oricând într-o astfel de concesiune, acelaşi lucru putând fi făcut şi de către autorităţile admninistrativ teritoriale".

Gheorghe Piperea a mai spus că Bucureştiul are un inel feroviar care se află la circa 25 de km. În aceste condiţii, Primăria Capitalei poate construi o centură feroviară, fie direct, pentru că are un buget de circa 2,1 milioarde euro, sau printr-o concesiune în parteneriat cu un operator privat şi să transforme acest inel într-o centură feroviară care să facă legătura cu zona limitrofă.

E.O.

---

Actualizare - DAN PAUL, ASOCIAŢIA BROKERILOR:"Nu avem nevoie de modificări legislative, pentru realizarea proiectelor de infrastructură"

Nu sunt necesare schimbări de legislaţie pentru realizarea proiectelor de infrastructură, susţine Dan Paul, preşedintele Asociaţei Brokerilor, care a subliniat că, în ţara noastră, toată lumea vorbeşte despre legislaţie, astfel încât legile se pot schimba tot timpul.

Dan Paul a spus: Pentru anumite proiecte, cum ar fi listarea Aeroporturi Bucureşti, nu avem nevoie de nicio modificare legislativă, pentru că este deja inclusă într-un proiect, de pe vremea unui alt premier. Şi în cazul Portului Constanţa este aceeaşi situaţie".

Preşedintele Asociaţiei Brokerilor a completat: "De asemenea, nu cred că este nevoie de modificarea legislaţiei pentru crearea unei companii care să facă autostrada prin care să legăm Bucureştiul de Braşov. Avem nevoie de multe lucruri în infrastructură. De căi ferate, de utilităţi şi cred că trebuie puţin prioritizate. Hai să începem cu autostrada Bucureşti - Braşov".

A.I.

---

Actualizare - Daniel Farmache, CEO al E-INFRA: " Nu există o problemă de finanţare a proiectelor de infrastructură. Fonduri există, fie că vorbim despre cele europene, despre fondurile de pensii sau despre fonduri de investiţii."

"Investitorii doresc sa finanţeze proiecte mari, cum ar fi de exemplu o autostradă. Fonduri există, dar tot ele te penalizează pe orice problema cu care se confruntă proiectul, iar acest lucru se reflectă în costurile de finanţare şi în costurile suportate de clientul final. Dacă sunt probleme legislative, administrative, cu statul de drept, cu corupţia, fondurile de investiţii impun condiţii mai mari de finanţare, care se vor reflecta in costul suportat de clientul final. De aceea mesajul nostru pentru guvern este cel privind stabilitatea legislativă şi de reglementare. Exista fonduri, inclusiv pe piata de capital de la BVB, şi sunt convins că putem face mai multa infrastructură în România şi de calitate, fără a ne blocăm in plafoane de îndatorare publică sau de deficit. Iar o investiţie de infrastructură ajunsa la maturitate devine targetul perfect pentru un fond de asigurări, de pensii sau de infrastructură. In acel moment, obiectivul poate fi listat la bursă sau poate fi cumpărat de un fond de infrastructură. Din păcate, deocamdată, in România, nu există proiecte de infrastructură listate la bursă".

G.M.

---

Actualizare - Marius Ştefan, Autonom: "Autorităţile să facă publice, pe site-urile instituţiilor, proiectele în derulare"

Orice oficial care preia un post public vorbeşte despre "greaua moştenire", mai precis despre ceea ce nu au făcut cei din guvernarea anterioară, spune Marius Ştefan, co-fondator al companiei de închirieri de maşini Autonom, care consideră că autorităţile ar trebui să facă publice proiectele în derulare, astfel încât societatea civilă să poată veni cu păreri şi sugestii.

Domnia sa afirmă: "Cred că cel mai puternic dezinfectant este lumina soarelui, astfel că cei care au preluat funcţii de autoritate ar putea să facă publice proiectele în derulare pe site-urile instituţiei. De cele mai multe ori auzim de ce nu se pot face lucruri, iar eu cred că se poate face mai mult, fără costuri suplimentare. Un lucru foarte simplu, pe care poate să-l facă orice secretar de stat, ori ministru, fără să schimbe legislaţia deloc este publicarea proiectelor. Este necesară transparenţa pe bugete, pe proiecte, ca apoi să vină în ajutor societatea civilă, care va urmări ce se întâmplă, va prezenta sugestii etc".

V.R.

---

Actualizare - RADU HANGA, ASOCIAŢIA ADMINISTRATORILOR DE FONDURI:"Resursele disponibile au crescut semnificativ, ceea ce este o oportunitate pentru toţi"

"Suntem într-o economie în care resursele disponibile au crescut semnificativ, ceea ce este o oportunitate pentru toată lumea", a spus Radu Hanga, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), în condiţiile în care depozitele bancare sunt peste creditele acordate iar în industria de asset management, activele administrate au crescut de la circa un miliard de lei în anii în 2006 - 2007 la aproape 50 de miliarde anul trecut.

Radu Hanga a spus: "Industria fondurilor de investiţii, cea bancară şi a fondurilor de pensii, toate au resurse disponibile prin care se pot finanţa diferite proiecte. Dar, trebuie să construim un mecanism care să confere încredere şi confort celor care investesc. Trebuie să aibă încredere că îşi vor recupera banii".

Preşedinele AAF a adăugat: "Când vorbim de infrastructură, avem în vedere proiecte care se întind pe perioade de 20 - 30 de ani, ceea ce presupune o planificare extrem de ridicată la nivelul celor care le gestionează (...). Există bani pentru investiţii, avem profesionişti în zona de asset management, avem o bursă de valori funcţională, aşteptăm proiectele din partea autorităţilor, a furnizorilor de proiecte de infrastructură".

A.I.

---

Actualizare - CRISTIAN NACU, BANCA MONDIALĂ:"Investiţiile în infrastructură reprezintă o prioritate pentru Banca Mondială"

Infrastructura reprezintă o preocupare specială şi o prioritate a Băncii Mondiale, indiferent dacă este vorba de investiţii publice sau private, a precizat Cristian Nacu, Coordonatorul Biroului Internaţional Finance Corporation pentru România şi Moldova al Băncii Mondiale.

Domnia sa a precizat că Grupul Băncii Mondiale face la fiecare cinci ani o strategie, iar la cea concepută în 2018 principala problemă ridicată de interlocutori, atât autorităţi locale, cât şi reprezentanţi ai sectorului privat, a fost lipsa infrastructurii.

În plus, Cristian Nacu a subliniat că există fonduri suficiente, ţinând cont că la alternativa propusă se adaugă toate fondurile instituţiilor financiare internaţionale, băncile.

"Ceea ce însă cred că lipseşte sunt proiectele bine realizate, care să fie bancabile sau finanţabile", a afirmat reprezentantul Băncii Mondiale.

Cristian Nacu a explicat: "Orice emisiune de bonduri se va face nu va putea să fie susţinută şi nu va avea acceptarea pieţei dacă nu va avea în spate un studiu de fezabilitate coerent. În ceea ce priveşte partea de finanţare, cred că un element al acestui studiu absolut esenţial este fezabilitatea financiară, un studiu care să arate pentru tipul specific de investiţie care este modalitatea optima de finanţare. Aici putem să ne uităm la tot ce s-a făcut în alte ţări. Sunt tipuri de proiecte care se pretează mai degrabă la investiţii publice şi altele pe care sectorul privat le îmbrăţişează cu entuziasm. Mă refer aici la aeroporturi, poduri, proiecte care au o atractivitate pentru sectorul privat".

A.T.

---

Actualizare - Jucătorii privaţi din sectorul feroviar ar trebui să poată obţine concesiuni, în special pe linii care deservesc agenţi economici sau comunităţi locale, opinează Sorin Chinde, vicepreşedinte Grampet Group.

Domnia sa a explicat: "Până în 2030, volumele de marfă transportate pe calea ferată ar trebui să crească cu circa 28-30 de milioane de tone. Dincolo de challenge-ul pe care îl au operatorii - să procure material rulant cu care să transporte acest volum de marfă -, trenurile trebuie să aibă pe ce să ruleze. Infrastructura feroviară astăzi vine după o perioadă lungă de subfinanţare economică. Studii ale CFR SA stabilesc că necesarul minim de finanţare a proiectelor de infrastructură feroviară, până în 2021, numai pentru reabilitarea magistralelor, se ridică la circa 13 miliarde euro. Şansele ca CFE SA să primească aceşti bani sunt foarte puţine. Pentru peste 30% din infrastructura feroviară, care este constituită din liniile neinteroperabile, nu există nicio intenţie de investiţie în următorii 10-15 ani. În aceste condiţii, întrebarea este următoarea: în contextul în care astăzi investiţiile în infrastructura feroviară este în mâna unei singure companii care deţine monopolul prin concesiune - CFR SA -, de ce nu ne gândim la schimbarea cadrului legal, astfel încât şi jucători privaţi să poată avea concesiuni în domeniul feroviar, în special pe llinii care poate deservesc agenţi economici sau comunităţi locale?"

Domnul Chinde este de părere că in astfel de sistem de concesionare ar permite aducerea de capital privat şi obţinerea cu o mai mare uşurinţă a unor finanţări.

E.O.

---

Actualizare - Bursa de Valori Bucureşti (BVB) ţinteşte revitalizarea emisiunilor de obligaţiuni municipale, a spus Adrian Tănase, directorul general al operatorului pieţei noastre de capital, în condiţiile în care, în ultima perioadă au existat foarte multe listări de titluri obligatare la BVB.

Adrian Tănase a spus: "Anul 2019 a fost foarte bun pentru emisiunile de obligaţiuni. Am avut emisiuni importante, din multe domenii de activitate, la care au avut acces atât investitorii instituţionali cât şi cei individuali. Însă, per ansamblu, în ultimii cinci ani, cu excepţia celor ale Municipiului Bucureşti, nu au existat alte emisiuni venite din partea municipalităţilor. Am vrea să revitalizăm acest sector, inclusiv prin soluţia propusă astăzi comunităţii de business din România".

Directorul BVB a adăugat: "Există o oportunitate foarte mare ca piaţa de capital să ajute economia ţării noastre pentru a-şi finanţa proiectele de infrastructură. Pe de altă parte sunt şi bani. Acum, fondurile de pensii au noi limite de investiţii, care sunt aplicabile din februarie anul acesta. Astfel încât, cumva, trebuie să găsim o soluţie pentru ca aceste nevoi să se întâlnească cu banii disponibili pentru finanţare".

A.I.

---

Actualizare - CĂLIN METEŞ, FRANKLIN TEMPLETON ROMÂNIA:"O modalitate foarte bună de sprijin al pieţei de capital ar fi listarea Aeroporturi Bucureşti"

Când ne referim la infrastructură ne gândim, în general, la autostrăzi, la infrastructura feroviară, ceea ce, bineînţeles, reprezintă o problemă importantă în ţara noastră, pe care trebuie să o rezolvăm, dar nu trebuie să uităm şi de celelalte tipuri de investiţii, precum cele în aeorporturi şi porturi, conform domnului Călin Meteş, vicepreşedinte - director executiv al Franklin Templeton România.

Domnia sa subliniază că acest tip de investiţii, în aeroporturi şi porturi, reprezintă un subiect foarte important asupra căruia lucrează foarte mult cei de la Franklin Templeton România.

"Avem un studiu foarte interesant, realizat de Airhelp în urmă cu doi ani, pe un eşantion de circa 40.000 de pasageri din 20 de ţări, care face referire la timpii de aşteptare, la calitatea serviciilor, la experienţa de shoppping a călătorior", a declarat domnul Meeş, subliniind: "Din 132 de aeroporturi analizate, cel din Bucureşti s-a plasat pe locul 129, ceea ce arată o nevoie foarte mare de îmbunătăţire a experienţei pe care aeroportul o oferă celor care vin în ţară. Până la urmă, primul impact pe care un străin îl are când vine în România, se produce în aeroport".

Conform reprezentantului Franklin Templeton România, este foarte important ca această problemă cu care se confruntă aeroportul Henri Coandă din Bucureşti de câţiva ani să fie rezolvată: "Este nevoie de o investiţie consistentă, ceea ce înseamnă că trebuie să construim un nou terminal foarte curând. Măcar să ne apucăm să-l construim. S-au făcut câţiva paşi în ultima perioadă. În decembrie anul trecut guvernul a emis o hotărâre prin care se deschide posibilitatea realizării de exproprieri în zona aeroportului astfel încât să se construiască acest terminal. E nevoie ca, în perioada următoare, guvernul să aloce sumele necesare exproprierilor, ca ele să se realizeze până la finele anului".

Domnul Meteş a amintit că studiul de fezabilitate privind noul terminal este realizat din 2010, ceea ce înseamnă că trebuie actualizat.

"Pe baza discuţiilor avute cu investitorii internaţionali, care sunt foarte deschişi pentru o asemenea investiţie, am văzut că este nevoie de o actualizare a studiului de fezablitate", a spus Călin Meteş, precizând că toate investiţiile în terminal pot fi realizate prin accesul la piaţa de capital. Domnia sa a subliniat: "Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti este extrem de atractivă pentru investitorii în equity sau în obligaţiuni. O modalitate foarte bună prin care am sprijini piaţa de capital să se dezvolte ar fi listarea Aeroporturi Bucureşti la BVB. Pentru a realiza acest lucru avem nevoie de două condiţii esenţiale: să avem stabilitate la nivel de management şi să avem voinţă politică, mai ales că este o companie deţinută majoritar de stat".

A.V.

---

Actualizare - DRAGOŞ PREDA, MINISTERUL TRANSPORTURILOR:"Este nevoie de un cadru normativ coerent pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură"

Accelerarea implementării şi finalizarea investiţiilor de infrastructură în execuţie reprezintă obiectivele principale pe care le are Ministerul Transporturilor, acestora alăturându-li-se pregătirea proiectelor de mare infrastructură de transport, cu precădere portofoliul de proiecte ce urmează să fie incluse pe lista Programului Operaţional pentru Transporturi (POIM) în exerciţiul bugetar 2021-2027, a declarat Dragoş Preda, secretar de Stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.

Oficialul a subliniat că aceste măsuri au fost corelate cu evaluarea stadiului si modului de finanţare a obiectivelor de infrastructură aflate în diverse stadii de implementare: "În urma acestor analize am constatat că multe dintre proiectele demarate de fosta guvernare pentru a fi realizate cu bani de la bugetul de stat sau prin parteneriate public-private ar fi trebuit sa pornească de la o bază solidă şi cu o documentaţie bine făcută. Astăzi, ne aflăm în situaţia în care avem nevoie de reparaţii majore a cadrului normativ. Este nevoie de stabilirea unui cadru normativ coerent şi clar". În acest sens, ministerul de resort analizează toate posibilităţile pe care le are din punct de vedere al finanţării pentru a putea realiza investiţiile prevăzute, a menţionat secretarul de stat, adăugând: "Intensificăm dialogul cu investitorii şi o atenţie importantă o acordăm sistemului bancar, instituţiilor financiare internaţionale ale căror resurse şi expertiză le valorificăm pentru accelerarea proiectelor noastre. Suntem deschişi oricăror soluţii, pornind de la finanţarea de la buget, fonduri comunitare sau parteneriate cu instituţiile financiare internaţionale. Ne-am stabilit ca mod de lucru ca, în cadrul oricărei soluţii abordate, acestea să rezulte dintr-o consultare transparentă şi onestă cu mediul de afaceri, astfel încât situaţiile de până acum să nu se mai repete". Potrivit lui Dragoş Preda, autorităţile îşi doresc, în primul rând, să finalizeze proiectele începute, astfel încât să nu mai avem secţiuni de autostradă muzeu sau porţiuni de cale ferată neterminate.

"Un astfel de eveniment cum este conferinţa organizată de ziarul BURSA reprezintă un bun prilej pentru crearea unei premise de dialog atât de necesară şi exploatarea de variante sustenabile pentru finanţarea proiectelor de infratructură", a subliniat domnul Preda.

Începând din acest an, Ministerul Transporturilor va gestiona şi infrastructura de comunicaţii, pe lângă cea de transport, a mai evidenţiat secretarul de stat. Acesta a menţionat că, potrivit studiilor din domeniu, extinderea ariei de acoperire a reţelei de comunicaţii în bandă largă sau creşterea ratei de transfer generează creşteri importante ale PIB. Noul guvern şi-a propus obiective clare privind digitalizarea României, care poate fi îndeplinit doar prin asigurarea unei infrastructuri de comunicaţii corespunzătoare, a conchis oficialul, adăugând că autoritatea din domeniu îşi propune să identifice modalităţile cele mai eficiente de extindere şi modernizare a infrastructurii existente şi de implementare a noilor tehnologii. Potrivit domniei sale, ministerul de resort intenţionează să realizeze o serie de investiţii importante în acest domeniu, pentru realizarea lor fiind necesare bugete considerabile.

E.O.

---

Actualizare - Andre Cappon, Partner of the CBM Group, Inc.:"Este posibil ca în România să fie lansată o piaţă de obligaţiuni pentru infrastructură şi de obligaţiuni municipale, care ar deveni motorul finanţării proiectelor de infrastructură.

Pentru realizarea acestui lucru este nevoie de atragerea economiilor populaţiei şi a fondurilor de pensii, iar rolul Bursei de Valori Bucureşti este esenţial atât cu privire la acest lucru, cât şi cu privire la creşterea economiei ţării. In proiectul pe care îl propunem, fondurile de pensii au un rol esenţial, deoarece, pe lângă investiţiile pe care le fac în titlurile de stat, ele ar achiziţiona şi obligaţiuni private care sunt la fel de sigure precum cele emise de stat, dar au un randament mult mai bun. Vorbim despre crearea unei clase de active pentru infrastructură şi de obligaţiuni municipale, de care Romania are nevoie pentru finanţarea proiectelor de infrastructură în toate domeniile. Fondul Suveran de Investiţii, pe care îl înfiinţase fostul guvern, nu era o idee buna, deoarece avea un nivel scăzut de credit. Obligaţiunile pe care le propunem noi vor avea un rating, o maturitate importantă, vor plăti un preţ de piaţă şi vor fi lichide. Garantarea acestor obligaţiuni de către o companie de asigurare financiară le va aduce un rating mai bun, un acces mai rapid la piaţa de capital şi un randament mai bun. De aceea, recomandăm autorităţilor din România să studieze finanţarea infrastructurii din alte ţări, să dezvolte un cadru juridic şi financiar prietenos atât pentru emitenţii acestor obligaţiuni cât şi pentru cei care investesc în ele, să încurajeze acest tip de obligaţiuni pentru infrastructură. De asemenea, e de preferat sa fie stabilit un rating regional pentru aceste obligaţiuni, care sa fie asigurate financiar de un garant naţional. Ultima etapă ar fi colaborarea cu fondurile globale pentru infrastructură".

G.M.

---

Actualizare - Ţara noastră nu a ştiut până acum să se finanţeze şi să facă parteneriate public-private, a precizat Liviu Rogojinaru, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

Domnia sa a declarat: "Legat de parteneriatul public privat ţin să menţionez că s-a mai reglementat puţin, s-a mai făcut un pas dar mai sunt mulţi de făcut. Dacă nu vom fi deştepţi să continuăm şi să facem toţi paşii necesari ne va fi nouă mai greu. Dacă nu vom învăţa să facem cât mai repede finanţări cât mai corecte, va fi dificil. Spun asta pentru că până acum România nu a ştiut să facă bine parteneriat public-privat, nu am ştiut să ne finanţăm. Cred că este momentul să ne trezim şi să facem lucrurile ca în ţările civilizate, să ne finanţăm corect, să mergem spre un secol 21 pe care îl merităm şi noi ca români".

Domnia sa a adăugat că infrastructura ne interesează pe toţi, cu toţii ne dorim să avem drumuri, să avem oraşe care să arate mai bine şi care ne ajută să trăim mai bine.

A.T.

---

Grupul de presă BURSA în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti, Asociaţia Brokerilor şi CBM Group, INC organizează, astăzi, începând cu ora 09:30, conferinţa internaţională cu tema "Finanţarea Infrastructurii prin mecanismele Pieţei de Capital.

Temele evenimentului sunt:

- Provocarea infrastructurii române: nevoile infrastructurii (proiecte cheie, investiţii necesare); mecanisme de finanţare existente şi "decalajul" de finanţare;

- Principiile cheie ale infrastructurii şi finanţelor municipale: instrumente şi mecanisme;

- Experienţă internaţională şi bune practici: modul în care economiile pieţelor emergente finanţează infrastructura prin pieţele de capital (PPP, iniţiativele PFI);

- Cadrul legal românesc pentru PPP / PFI;

- Importanţa ratingului unei agenţii de rating în accesarea finanţării;

- Apetitul investitorilor instituţionali pentru infrastructură;

- Punctul de vedere al transportatorilor şi marilor companii de mobilitate;

- Obligaţiuni municipale - Consideraţii cheie pentru potenţiali emitenţi.

Moderată de Dan Paul, Preşedintele Asociaţiei Brokerilor din România, conferinţa va reuni mai mulţi specialişti din domeniu, printre care se numără Liviu Rogojinaru, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Dragoş Preda, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Adrian Tănase, CEO al Bursei de Valori Bucureşti. Radu Hanga, Preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri, Călin Meteş, Vicepreşedinte şi Director Executiv Franklin Templeton România, Cristian Nacu, Coordonatorul Biroului Internaţional Finance Corporation pentru România şi Moldova, Banca Mondială, Sorin Chinde, Vicepreşedintele Departamentului de Transport, Grampet Group, Gheorghe Piperea, Partener Fondator al SCA Piperea şi Asociaţii, Dan Gheorghe, CIO NN Pensii, Felix Pătrăşcanu, Managing Partner al FAN Courier, Marius Ştefan, Co-fondator al Autonom, Daniel Farmache, CEO al E-INFRA, Andre Cappon, Partner of the CBM Group, Inc., James Simpson, Avocat Partener Winston & Strawn's London Office şi David Stevens, CEO al Global Financial Assurance (GFA).

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Se denumi internationala conferinta. Daca am observat bine s-a vorbit numai pe romaneste....dar daca anumiti particpanti la acest prinz fastuos traiesc in strainatate atunci este internationala.

    Poate cineva sa-mi cumpere timpul international pe care l-am pierdut citind gargara astora degeaba ??? 

    1. Anume , pentru ce s-o numim gargara ? Pentru ca s-au oferit solutii alternative de finanatare a infrastructurii, altele decat pomana europeana sau bugetul la de stat, gaurit si intins in toate directiile ? Pentru ca exista posibilitatea obligatiunilor de infrastructura, care pot fi si listate, cu beneficii si pentru piata de capital, prin care cei care tin degeaba 350 mld lei in banci ar putea obtine un return on capital mai decent, peste inflatie ? Pentru ca ar fi de o transparenta mult mai mare a folosirii fondurilor si ar termina mai rapid proiectele ? Pentru ca mutarea puterii de executie a proiectelor si a presiunii s-ar muta de la politic spre o zona privata ? Doar pentru ca nimeni nu se intereseaza de asta si preferam sa miorlaim ca vrem fonduri pe degeaba de la UE sau sa tipam ca nu se face nimic in tara asta, nu inseamna ca e gargara ; inseamna ca nu ne place sa gandim si sa actionam eficient si, atunci, pierdem timpul citind degeaba niste articole care nu ne spun nimic...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
ADAMA
elco

Curs valutar BNR

25 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8730
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0969
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4927
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4563
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.3938

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Legal Accelerators
Forumul padurilor

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie