Conferinţa BURSA “AFACERI ÎN AGRICULTURĂ”Conferinţa BURSA “AFACERI ÎN AGRICULTURĂ”

Conflictul SUA - China, tot mai ameninţător pentru ordinea internaţională

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Internaţional /

Conflictul SUA - China, tot mai ameninţător pentru ordinea internaţională

La mai puţin de 24 de ore după ce banca centrală a Chinei i-a permis yuanului să se deprecieze peste "linia roşie" de 7 unităţi pentru un dolar, pentru prima dată în istorie, administraţia preşedintelui american Donald Trump a desemnat oficial China drept o ţară "manipulatoare de monedă", astfel că războiului comercial dintre cele două superputeri continuă.

Acuzaţia privind manipularea, făcută luni seară de secretarul Trezoreriei americane, Steven Mnuchin, a venit la doar câteva ore după ce preşedintele american Donald Trump a acuzat Beijingul, pe Twitter, de deprecierea intenţionată a monedei, adăugând ulterior că deprecierea competitivă a yuanului a fost folosită sistematic "pentru a ne fura afacerile şi fabricile, a ne afecta locurile de muncă, a ne reduce salariile şi leza preţurile fermierilor noştri", scrie News.ro.

Declinul yuanului a avut loc după ce Banca Populară a Chinei (PBOC) a stabilit, luni, un curs mediu al intervalului de fluctuaţie la 6,9225 unităţi pentru un dolar, moneda chineză atingînd un minim multianual de 7.1085/dolar.

Statele Unite nu au mai etichetat o ţară ca fiind manipulatoare de monedă din 1994, când Bill Clinton a catalogat astfel China. Numirea unei ţări în acest fel nu presupune declanşarea imediată a unor sancţiuni, Statele Unite fiind nevoite să înceapă negocieri cu ţara desemnată, discuţii care sunt iniţiate de Fondul Monetar Internaţional (FMI).

În luna martie a acestui an, cu ocazia vizitei vice-premierului chinez Liu He la Washington pentru discuţii, negociatorul Statelor Unite, Robert Lighthizer, a anunţat că cele două părţi au ajuns deja la o înţelegere ce punea la punct un cadru de reglementare care avea să guverneze dreptul Chinei de a-şi devaloriza moneda. Colapsul negocierilor din luna mai a însemnat, însă, anularea acestui acord. China era plasată pe o aşa-numită "listă de monitorizare" alături de alte opt state partenere comerciale ale Statelor Unite, iar un comunicat al Trezoreriei americane, care cita o declaraţie a PBOC, sus­ţinea că "banca centrală a Chinei a recunoscut în mod deschis că are o lungă experienţă în manipularea monedei şi că rămâne pregătită să facă acest lucru în continuare".

În orice caz, acţiunile celor două ţări reprezintă o nouă tensionare în relaţia bilaterală Statele Unite-China, în condiţiile în care Beijingul a anunţat şi faptul că le-a cerut companiilor de stat să suspende achiziţia de produse agricole americane, o promisiune făcută de preşedintele chinez Xi Jingping preşedintelui american ca semn de bună-voinţă la summitul G20 din finalul lunii iunie. În prezent, deşi este încă devreme, întrebarea-cheie este dacă delegaţia chineză programată să zboare la Washington în septembrie, va mai face deplasarea sau nu, din moment ce Donald Trump a arătat că este dispus să-şi asume costurile politice şi economice ale amplificării războiului comercial. Analiştii arată că tensionarea suplimentară a relaţiei bilaterale scade şansele ca partea chineză să bată în retragere, în condiţiile în care economia chineză ar fi atins deja limita de jos a tendinţei descendente.

Pieţele financiare au fost surprinse de tarifele suplimentare anunţate săptămâna trecută de preşedintele american şi de măsurile subsecvente anunţate de părţi. Luni, cotaţiile bursiere de peste ocean au înregistrat cea mai rea sesiune de tranzacţionare din acest an, indicii principali de pe Wall Street marcând deprecieri de circa 3%. Evoluţia apare în contextul în care consensul din pieţele financiare, în acest an, era că disputa comercială se va rezolva "curând". Acum, realitatea că războiul comercial reprezintă o nouă normalitate, ce nu oferă indicii cu privire la când sau cum se va termina conflictul, pare să fi lovit pieţele financiare.

Gina Martin Adams de la Bloomberg arată că începutul lunii august este similar cu începutul lunii mai, când colapsul negocierilor comerciale dintre cele două superputeri a dus la scăderea puternică a cotaţiilor bursiere, iar noile tarife au dus la devalorizarea yuanului. Totuşi, spune sursa menţionată, spre deosebire de luna mai, randamentul obligaţiunilor suverane nu s-a redus atât de dramatic într-un timp atât de scurt: "La începutul lunii mai nu am văzut acest raliu extrem în obligaţiuni. Randamentele obligaţiunilor s-au redus treptat atunci, deci toleranţa la risc este la niveluri foarte scăzute acum, dar timing-ul este similar, la începutul lunii şi la sfârşitul sezonului raportărilor financiare". Ieri, în jurul orei 14:45, titlurile de trezorerie ale SUA cu scadenţa la 10 ani afişau un randament de 1,753%, cel mai redus din noiembrie 2016 încoace, spre deosebire de 2% în data de data de 31 iulie. Un raliu în obligaţiuni suverane de asemenea anvergură reliefează grijile investitorilor cu privire la impactul noilor măsuri şi a noii dinamici asupra consumatorilor şi implicit asupra direcţiei economiei Statelor Unite.

Noi contra-măsuri din partea Chinei, precum restricţionarea exporturilor de minereuri din pământuri rare sau includerea pe lista cu companii străine care "nu sunt de încredere" şi care afectează interesele companiilor locale, ridică riscul ca Trump să crească tarifele suplimentare de la 10% la 25%, aceasta fiind limita superioară a taxelor vamale impuse de administraţia americană în celelalte runde tarifare. Totuşi, de menţionat că limita maximă despre care vorbea preşedintele american în timpul campaniei prezidenţiale din 2016 era situată la 45%.

Deşi Beijingul a lăsat moneda să se deprecieze cu peste 10% de la începutul disputei, în aprilie 2018, şi până în prezent, pentru ca exporturile chineze să nu piardă prea mult din competitivitate, există şi riscuri, unul dintre cele mai pronunţate fiind că un yuan mai slab înseamnă presiune suplimentară pe datoriile denominate în dolari ale companiilor chineze, care s-au acumulat până la 3 trilioane de dolari în 2018. Totuşi, în contextul în care Federal Reserve (Fed), banca centrală a Statelor Unite, este aşteptată din ce în ce mai mult să reducă costul creditelor pentru a susţine economia, efectul unui yuan mai slab s-ar putea anula dacă banii ieftini redevin normă.

Dacă FMI spunea, acum trei săptămâni, că valoarea yuanului este în linie cu fundamentele economice ale Chinei, în ceea ce priveşte dolarul american, FMI arăta într-un raport că moneda este supraevaluată cu 6-12%. Pe acest fundal, în media americană şi în pieţe au existat sugestii că adminis­traţia Trump ar plănui să intervină în favoarea devalorizării dolarului. De altfel, Trump a cerut Federal Reserve să facă ceva pentru deprecierea dolarului în ultimele luni, însă orice acţiune planificată ar trebui realizată prin Departamentul Trezoreriei şi ar însemna o modificare majoră a politicii Statelor Unite care vizează, istoric, menţinerea unui dolar puternic. O intervenţie valutară în pieţe din partea SUA ar avea impact şi asupra celorlalţi parteneri comerciali ai SUA şi ar putea să atragă măsuri de retorsiune din partea acestora.

"Opţiunea nucleară" a Beijingului, cum este numită reducerea deţinerilor de obligaţiuni suverane americane (datorie), este catalogată încă de analişti drept o măsură improbabilă, dar în cazul în care randamentul titlurilor va scădea şi mai departe, iar războiul comercial va atinge un punct de inflexiune, costul care ar putea fi aplicat asupra Statelor Unite prin această măsură ar putea să fie îndeajuns pentru decidenţii chinezi.

"China nu se va lăsa hărţuită de către Statele Unite", a subliniat la CNBC Max Baucus, fost ambasador al SUA la Beijing în perioada 2014-2017. Acesta a adăugat că prin noile măsuri anunţate de părţi "se intră, din păcate, într-un nou capitol", iar "prăpastia dintre ţări se lărgeşte".

În momentul de faţă, niciuna dintre cele două state nu îşi poate asuma o poziţie prin care să bată în retragere din cauza presiunilor politice. În timp ce preşedintele Trump a marşat pe o poziţie dură de negociere şi taxe vamale încă de când era doar candidat pentru Casa Albă, iar acum se apropie din nou alegerile prezidenţiale, preşedintele chinez Xi Jingping nu poate să pară că cedează în faţa comportamentului agresiv al Statelor Unite dat fiind contextul naţionalist care guvernează spaţiul politic chinez.

La rândul său, Kyle Bass, şef al secţiei de investiţii din cadrul Hayman Capital Management şi un cunoscut susţinător al politicilor dure faţă de China, a precizat la CNBC că banca centrală chineză nu şi-a devalorizat moneda, ci pur şi simplu a încetat să o susţină, mutând ţinta medie de variaţie, pentru că deţinerile de dolari s-ar fi redus în acest an, întocmai din cauza efortului de susţinere.

"Dacă şi-ar lăsa moneda să fluctueze liber, ar scădea cu 30-40%", mai spune Bass, care adaugă că restricţiile pe mişcarea capitalurilor din China sunt impuse pentru că altfel toţi chinezii bogaţi ar cumpăra active în alte ţări.

Acesta a mai susţinut că, în luna mai, cele două părţi aveau un acord pe un text de 150 de pagini pe care chinezii ar fi spus negociatorilor americani că au de gând să-l semneze. Ulterior, cu câteva zile înaintea vizitei vice-premierului Liu He la Washington pentru definitivarea tratatului, chinezii ar fi eliminat 50 de pagini din acord, în mare parte reglementări cu privire la mecanismul de implementare a tratatului.

"Au spus că vor semna acest (nou) acord. Deci au negociat în rea-credinţă şi din cauza asta au eşuat negocierile (n.r. în luna mai). Acum, când Robert Lightlizer şi Steven Mnuchin s-au dus pentru negocieri la Shanghai, China a spus: «vrem să renunţaţi la toate tarifele, să puneţi Huawei în legalitate şi să eliberaţi directorul financiar al Huawei, toate înainte să reluăm negocierile»".

Ulterior colapsului negocierilor, pe 2 iunie, Ministerul comerţului din China a lansat o "carte albă" prin intermediul căreia au prezentat poziţia Beijingului referitoare la negocieri, în care se stipulează, în clar, că partea chineză nu va "ceda teren pe problemele de principiu". Una dintre aceste probleme de principiu este cedarea dreptului de a impune tarife, în răspuns la impunerea de noi taxe vamale de către Washington, în contextul în care, la nivel politic, administraţia chineză actuală nu poate risca să pară că acceptă un "tratat inegal". Conceptul de "tratat inegal" denotă tratatele semnate de ultima dinastie imperială chineză, dinastia Qing, cu imperiile europene în urma pierderii Războaielor Opiului, ce au dus la dezintegrarea Chinei imperiale.

China va lua contramăsuri dacă SUA vor desfăşura rachete cu rază intermediară de acţiune în Asia, a declarat ieri un oficial al Ministerului de Externe chinez, relatează Reuters, citat de Agerpres.

Fu Cong, director general al departamentului de control al armelor din cadrul Ministerului de Externe, a făcut această declaraţie în cadrul unui briefing de presă.

Proaspăt investitul secretar american al apărării, Mark Esper, a declarat sâmbătă, în Australia, că este în favoarea plasării unor rachete cu rază intermediară de acţiune care pot fi lansate de la sol în Asia relativ curând.

În cadrul discuţiilor de la sfârşitul săptămânii trecute, Mark Esper şi-a exprimat speranţa că va desfăşura rachete în regiunea Asia-Pacific în lunile următoare, după retragerea oficială a Washingtonului din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) cu Rusia, fapt ce s-a consumat luni.

Declaraţiile făcute de responsabilul american au determinat unele speculaţii, potrivit cărora, Australiei i s-a cerut să să găzduiască rachetele, dar premierul Scott Morrison a negat orice solicitare şi a precizat că Aus­tralia va refuza dacă va primi vreo cerere în acest sens.

---------------

Goldman Sachs: SUA şi China nu vor ajunge la un acord mai devreme de 2020

Banca americană de investiţii, Goldman Sachs, consideră că SUA şi China nu vor putea să-şi rezolve disputa comercială mai devreme de alegerile prezidenţiale de anul viitor, din Statele Unite.

Previziunea Goldman a fost făcută săptămâna aceasta, după ce SUA au catalogat China drept "manipulator valutar".

Potrivit CNBC, analiştii Goldman Sachs spun, într-o analiză, că noile tarife vamale impuse de preşedintele american Donald Trump importurilor din China, indică faptul că aceste două puteri economice se atacă dur, iar o înţelegere nu este posibilă mai devreme de 2020, anul alegerilor prezidenţiale americane.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Gala BURSA 2019
Gala BURSA 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS