Costurile de finanţare pe termen lung revin pe creştere

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 27 septembrie

Costurile de finanţare pe termen lung revin pe creştere

Costul de finanţare pe zece ani al României, barometrul pentru costul banilor în economie, a revenit pe creştere săptămâna trecută şi se situează din nou în apropierea pragului de 4%, mai precis la 3,955%. Anterior, propunerea Ministerului de Finanţe de majorare a plafonului pentru emisiunile externe de datorie a redus uşor presiunea pe finanţare şi a dus la scăderea cu 20 de puncte de bază a randamentului pe 10 ani (RO10Y), care în data de 17 septembrie se situa la 3,86%.

Amintim că declanşarea crizei politice de către premierul Florin Cîţu a dus randamentul scadenţei pe zece ani (RO10Y) de la 3,6% la peste 4,05% în data de 11 septembrie, cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni. România se împrumută pe această scadenţă mai scump cu peste 32% faţă de începutul anului şi cel mai scump din Uniunea Europeană.

Panta curbei randamentelor titlurilor de stat în lei continuă să fie astfel mai abruptă faţă de începutul anului (vezi grafic) după creşterea mai amplă a ratelor pe termen lung pe fondul atât a temerilor investitorilor privind perspectivele inflaţiei la nivel global si local cât şi a crizei politice.

Un motiv al creşterii randamentelor pe termen lung este şi licitaţia slabă a Ministerului de Finanţe pentru obligaţiuni cu scadenţa în aprilie 2036. Ministerul Finanţelor a atras, joi, din piaţa internă, 221,3 milioane de lei, la subscrieri din partea băncilor de doar 330,3 milioane de lei şi o valoarea prin prospect a ofertei de 200 de milioane. Randamentul mediu al împrumutului a fost de 4,33%, în creştere uşoară faţă de licitaţia similară din august când costul mediu de finanţare a fost de 4,31%.

După cum notează analiştii BCR Cercetare, aceasta este cea mai lungă scadenţă de pe curba randamentelor în lei şi are un sold la zi de numai 873 milioane lei. Licitaţia din august pentru aceste obligaţiuni a avut şi ea o cerere redusă iar Ministerul Finanţelor a emis atunci obligaţiuni sub planul din prospect.

Amintim că rulajul pe piaţa secundară a titlurilor de stat a fost foarte scăzut din cauza absenţei investitorilor de-a lungul verii, iar apoi ca urmare a incertitudinii politice. Tendinţa ultimelor luni a fost totuşi una de ieşire de capitaluri de pe scadenţele lungi din partea investitorilor nerezidenţi. De notat şi faptul că reacţiile agenţiilor de rating în relaţie cu criza politică au fost mixte, Fitch considerând-o un risc pe plan fiscal, iar S&P apreciind că Guvernul va reuşi să atingă ţintele fiscale agreate cu UE.

Guvernul are un necesar de finanţare de aproximativ 135 miliarde de lei în acest an, undeva peste 11% din PIB, după ce în 2020 a împrumutat suma de 163,8 miliarde de lei (33,6 miliarde de euro). În 2019, România s-a împrumutat 91 miliarde de lei. Dobânzile sunt însă în creştere ceea ce pune presiune suplimentară pe buget şi mai ales pe bugetele anilor viitor, şi aşa foarte complicate de ponderea mare în veniturile nefiscale a cheltuielilor cu pensii şi salarii din sectorul public.

Până acum, guvernul şi-a acoperit undeva la puţin peste două treimi din necesarul de finanţare, astfel că suma rămasă de emis pentru a acoperi nevoile acestui an este în continuare ridicată, în special relativ la sumele emise în ultimele luni - necesarul mediu lunar este aproape de 9 miliarde de lei, scăzând la aproximativ 5 miliarde de lei în cazul unei noi emisiuni externe de 3-3,5 miliarde de euro, anticipată de piaţă pentru luna octombrie.

Lichiditatea din piaţa bancară continuă să fie pe surplus, fapt arătat de ajungerea la scadenţă pe 20 septembrie a depozitelor de 4,43 miliarde de lei atrase de BNR de la bănci prin operaţiuni de piaţă cu o săptămână în urmă.

"Ne aşteptăm ca BNR să continue rostogolirea operaţiunilor de drenare a excedentului net de lichiditate de pe piaţa monetară, pentru asigurarea unui «control strict al lichidităţii de pe piaţa monetară"», arată analiştii BCR Cercetare.

Aceştia mai notează faptul că indicele BCR cu frecvenţă zilnică privind evoluţiile din economie arată că în primele trei săptămâni din septembrie activitatea economică a fost la un nivel de 100% din media unei luni pre-criză, aproape neschimbată faţă de 101% în august. "Consumul de electricitate a crescut. Mobilitatea către locurile de muncă a fost mai mare după terminarea vacanţelor de vară şi începerea şcolilor. Se observă o anumită îngrijorare a oamenilor cu privire la siguranţa locurilor de muncă după creşterea numărului de infectări, cu mai multe căutări pe Google pentru «ajutor şomaj», potrivit analiştilor.

La rândul său, Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, arată că "de-a lungul curbei randamentelor din România s-au consemnat evoluţii mixte în ultima săptămână, influenţate de climatul macro-financiar internaţional şi de ştirile interne". Acesta evidenţiază la rândul său creşterea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani, într-o evoluţie convergentă cu cele din SUA şi Germania.

"Soldul creditului neguvernamental total a crescut pentru a 15-a lună consecutiv în august, cu 1% lună/lună şi cu 12,8% an/an la nivelul record de 309,7 miliarde de lei, evoluţie susţinută de redinamizarea economiei reale şi nivelul redus al costurilor reale de finanţare. Pe de altă parte, depozitele neguvernamentale au continuat tendinţa ascendentă în august: avans cu 1,7% lună/lună şi cu 15,5% an/an la nivelul maxim istoric de 449,9 miliarde de lei, pe fondul nivelului ridicat al ratei de economisire şi perspectivelor favorabile pentru veniturile populaţiei şi rezultatele companiilor la începutul ciclului economic post-pandemie. Nu în ultimul rând, rata creditelor restante a continuat să scadă în luna august, la 1,92%, cel mai redus nivel din 2009, pe fondul redinamizării economiei reale şi nivelului redus al costurilor reale de finanţare. Evoluţiile macro-financiare mondiale şi europene şi factorii economici şi politici interni au contribuit la majorarea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani cu 1,4% la 3,92% în această săptămână (plus 32,2% de la începutul anului). Diferenţialul de rată de dobândă (între scadenţele 10 ani şi şase luni) a crescut cu 3,4% la 1,67 puncte procentuale în săptămâna 20-24 septembrie", notează Rădulescu.

Per total, săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 751 milioane de lei prin titluri scadente în ianuarie 2028 şi cu 251,3 milioane de lei prin obligaţiuni cu scadenţa aprilie 2036, la costuri medii anuale de 3,65%, respectiv 4,33%.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Înăuntrul Bursei de Valori din Bulgaria

Dtlawyers
BTPay
Apanova
Stiri Locale

Curs valutar BNR

22 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9467
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2501
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6354
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8655
Gram de aur (XAU)Gram de aur244.9416

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro