Cristian Erbaşu, despre reconstrucţia Ucrainei: ”Nu ar fi prea uşor pentru o firmă românească fără susţinere să se ducă acolo”

• ”Polonezii sunt mai activi; statul român se limitează la partea de informare, facilitează întâlniri, conferinţe, însă nu acţionează concret”

Participarea companiilor româneşti la reconstrucţia Ucrainei, în cazul încheierii războiului, depinde de parteneriate cu firme locale şi internaţionale, dar şi de sprijinul statului, consideră Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii şi directorul general al Construcţii Erbaşu. Acesta atrage însă atenţia că statul român este mai puţin activ decât alte state europene în susţinerea firmelor interesate de piaţa ucraineană, potrivit declaraţiilor făcute ieri în cadrul unui eveniment organizat la Sinaia.

Cristian Erbaşu a spus: ”Perspective există, dar orice companie, şi nu numai de construcţii, are nevoie de piloni: un parteneriat cu o companie similară din Ucraina, un parteneriat cu o firmă similară din ţările cu economii puternice - aici vorbesc de proiectele mari -, interesate să investească în Ucraina, fie că sunt din Europa Occidentală, fie că sunt din Statele Unite, şi este nevoie de stat. Am lăsat statul ultimul pentru că de la el avem şi mai puţine aşteptări. Aici, evident, intră şi o bancă, în general băncile de stat, pentru că băncile private, dacă eşti capabil sigur, vin cu tine indiferent dacă este statul sau nu. Deci, fără a avea cele trei elemente de susţinere, fără o astfel de echipă, nu prea ai cum să te duci acolo, o companie izolată din România”.

Polonezii sunt un pic mai activi pentru că ei au avut o relaţie specială cu Ucraina înainte de război, a punctat preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, adăugând: ”Foarte mulţi ucraineni s-au dus în Polonia, au lucrat acolo, lucru care le facilitează o relaţie specială. Însă şi ei, pentru proiectele de anvergură, au nevoie de susţinerea statului, care este mult mai activă decât cea a statului român. Statul român se limitează la partea de comunicare, de informare, facilitează întâlniri, conferinţe, însă nu acţionează concret, cum, de exemplu, am putut vedea în cazul guvernului italian, care organizează astfel de acţiuni şi are deja un acord de colaborare cu Ucraina, inclusiv în zona de reconstrucţie şi nu numai. Când ne gândim la Ucraina, ne gândim la reconstrucţie. Dar, dacă se termină războiul, Ucraina va fi într-o anumită poziţie geostrategică; noi ne-am dori să fie orientată spre Europa. Ea trebuie să se dezvolte, pentru că nu era dezvoltată. Aşa cum noi ne-am dezvoltat (...). Deci va fi o piaţă foarte mare şi cu foarte multe lucruri de făcut. Noi putem, suntem aproape, sunt deja companii care au demonstrat aici şi pot acţiona şi acolo, însă Ucraina are caracteristicile ei şi nu ar fi prea uşor pentru o firmă românească fără susţinere să se ducă acolo”.