Bucureştiul numără 718 unităţi de învăţământ preuniversitar în 2025, însă ritmul de dezvoltare al şcolilor nu ţine pasul cu expansiunea imobiliară, potrivit unei analize realizate de Crosspoint Real Estate, Asociat Internaţional al Savills în România, pe baza datelor Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
Sectorul 1 are cea mai densă reţea educaţională - 153 de instituţii - şi al doilea cel mai mare număr de elevi şi preşcolari (46.967). Raportul elevi/unitate variază între 307 în Sectorul 1 şi 411 în Sectorul 6, în timp ce media europeană optimă este de 250-400 elevi/şcoală. România depăşeşte acest prag, cu aproximativ 440 elevi per unitate, ceea ce accentuează presiunea asupra şcolilor din zonele cu dezvoltare imobiliară accelerată.
„Reţeaua privată de învăţământ s-a extins în paralel cu apariţia noilor cartiere rezidenţiale, în special în nord, dar rămâne inferioară volumului de locuinţe noi din zonele periferice, ceea ce întreţine presiunea pe oferta publică”, a declarat Ilinca Timofte, Head of Research la Crosspoint. „Deşi există zone în care privatul câştigă teren, cartierele considerate accesibile, precum Ferentari sau Rahova, rămân slab deservite. În estul Bucureştiului domină încă reţeaua şcolară publică, cu potenţial de dezvoltare privată pe măsura extinderii rezidenţiale.”
Potrivit analizei, 70% dintre instituţiile private sunt grădiniţe, în timp ce învăţământul primar, gimnazial şi liceal/postliceal este preponderent de stat, ceea ce limitează alternativa privată acolo unde presiunea demografică este cea mai ridicată.
„Infrastructura educaţională privată, indiferent de extinderea ei, nu poate susţine numărul ridicat de elevi cu vârste între 6 şi 18 ani. Noile dezvoltări, atunci când au luat în considerare educaţia, s-au limitat la înfiinţarea de grădiniţe, dar problema distanţei faţă de şcoli a rămas”, a mai precizat Ilinca Timofte.
Crosspoint arată că dezvoltarea rezidenţială a avansat adesea independent de infrastructura educaţională şi de mobilitate, iar consecinţele se resimt în blocaje, timp pierdut şi suprasolicitarea şcolilor aflate aproape de limita optimă de încărcare.
„Proximitatea faţă de şcoli, metrou, parcuri şi zone de business generează un plus de preţ vizibil, iar apartamentele de trei camere rămân opţiunea preferată de familii. Circa 20% dintre solicitări vizează patru camere, dar majoritatea aleg trei camere pentru raportul echilibrat între spaţiu, cost şi întreţinere”, a explicat Oana Popescu, Partner & Head of Residential la Crosspoint.
Ea recomandă ca proiectele noi să integreze încă din faza de planificare componente educaţionale şi conectivitate bună la transportul public, domenii unde datele indică cel mai mare deficit.
În acest context, Crosspoint şi-a extins în 2025 segmentul dedicat pieţei libere, atingând vânzări şi închirieri de peste 15 milioane de euro şi o valoare medie a tranzacţiilor de circa 500.000 de euro. Compania coordonează vânzările unor proiecte precum The Level, Nusco City, Quartier Azuga, Quartier du Nord, Novum şi Vulcan Residence, punând accent pe corelarea produsului rezidenţial cu infrastructura locală, inclusiv cea educaţională.
 English
English



























 Euro
Euro Dolar SUA
Dolar SUA Franc elveţian
Franc elveţian Liră sterlină
Liră sterlină Gram de aur
Gram de aur
























Opinia Cititorului