Cum ajută fondurile europene Republica Moldova în drumul ei spre Uniunea Europeană

Siegfried Mureşan, deputat european (PPE/PNL)
Ziarul BURSA #Fonduri Europene / 19 ianuarie 2023

Ilustraţie de MAKE

Ilustraţie de MAKE

Siegfried Mureşan, deputat european (PPE/PNL)

Republica Moldova este, în­cepând din iunie 2022, ţară candidată la Uniunea Euro­peană. Acest lucru reprezin­tă garanţia că Moldova va deveni stat membru al Uniunii, aşa cum este şi România.

Dar, la fel cum ţara noastră a parcurs mai multe etape pentru a deveni membră cu drepturi depline a UE - a trebuit să se reformeze, să îşi modernizeze instituţiile - aceleaşi etape trebuie să le parcurgă şi Republica Moldova.

Din fericire, la fel cum noi am beneficiat de fonduri europene înainte de aderare pentru a ne dezvolta mai uşor şi pentru a ne pregăti de intrarea în UE, şi autorităţile de la Chişinău se pot baza pe acest sprijin financiar.

Ce fonduri europene a primit Republica Moldova până acum

Integrarea europeană a Republicii Moldova nu a început anul trecut, odată cu acordarea statutului de ţară candidată. Acest proces a pornit încă din 2014, odată cu semnarea Acordului de Asociere şi Liber Schimb cu Uniunea Europeană (care a intrat pe deplin în vigoare în anul 2016).

Prin acest acord, Republica Moldova s-a angajat să implementeze reforme precum întărirea statului de drept, a democraţiei, a luptei împotriva corupţiei, consolidarea sistemului bancar şi modernizarea administraţiei publice. Cu alte cuvinte, prin acest acord, autorităţile de la Chişinău s-au angajat să modernizeze ţara şi să o apropie de standardele europene în materie de bună guvernare şi nivel de trai al oamenilor.

În acelaşi timp, Uniunea Europeană sprijină Republica Moldova încă din 2014 cu asistenţă tehnică şi fonduri europene pentru a atinge aceste obiective.

Din 2014 şi până la acordarea statului de stat candidat în 2022, Moldova a beneficiat de peste 500 de milioane de euro sub formă de fonduri europene nerambursabile. În plus, a avut acces la 200 de milioane de euro în împrumuturi şi granturi în cadrul a două programe de asistenţă macrofinanciară.

Prin aceşti bani, Moldova şi-a modernizat infrastructura rutieră, a investit în şcoli, în canalizare, în infrastructura de apă curentă şi nu numai. Chiar dacă mai are încă mult de recuperat pentru a atinge nivelul de trai al ţărilor din Uniunea Europeană, Republica Moldova este acum un stat mai dezvoltat şi cu un nivel de trai mai ridicat decât ar fi fost fără aceste fonduri europene.

Acordul de Asociere reprezintă, aşadar, un mare avantaj pentru Republica Moldova în contextul începerii negocierilor de aderare fiindcă, prin acest acord, autorităţile de la Chişinău au implementat deja o parte din reformele necesare aderării la Uniunea Europeană.

Sprijin financiar suplimentar în contextul războiului din Ucraina

Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova s-a văzut nevoită să gestioneze două crize majore: criza refugiaţilor veniţi din Ucraina şi criza energetică, cauzată de reducerile livrărilor de gaz dinspre Federaţia Rusă. Aceste crize s-au adăugat crizei economice şi sanitare generate de pandemia de COVID-19.

De la începutul războiului şi până acum, peste 700.000 de ucraineni au intrat în Republica Moldova. Autorităţile şi cetăţenii i-au primit cu braţele deschise, în pofida costurilor majore pe care le-a generat o astfel de gestionare a crizei.

În paralel, Federaţia Rusă a început să şantajeze Republica Moldova reducând preţurile la livrările de gaz şi, în acelaşi timp, crescând preţul gazului tocmai pentru a descuraja apropierea ţării de UE.

Uniunea Europeană a venit în ajutorul Republicii Moldova pentru gestionarea crizei refugiaţilor şi pentru sprijinirea populaţiei afectată de criza energetică.

În total, în ultimul an, instituţiile UE au aprobat o asistenţă pentru Republica Moldova în valoare totală de 1,1 miliarde euro. Din această sumă, aproximativ 600 de milioane de euro sunt fonduri nerambursabile, iar restul sunt credite în condiţii avantajoase. O parte din aceşti bani au fost deja viraţi, iar restul urmează să fie alocaţi Republicii Moldova în următoarea perioadă. Banii au venit şi vor veni în diverse forme şi acoperind diverse nevoi.

Fie că vorbim despre cele 135 de milioane alocate pentru gestionarea crizei energetice (bani folosiţi pentru a reduce povara oamenilor cu facturile la energie), de asistenţa macrofinanciară de 150 de milioane de euro, de cele 47 de milioane de euro sprijin pentru sectorul apărării sau de 25 de milioane de euro sub formă de asistenţă umanitară, Uniunea Europeană şi statele membre au fost alături de Moldova în depăşirea crizelor generate de război.

Cum va ajuta Uniunea Europeană in continuare?

Chiar dacă nu ar fi devenit stat candidat la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar fi beneficiat oricum în următorii ani, la fel ca până acum, de fonduri europene nerambursabile şi de credite în condiţii avantajoase acordate de instituţiile europene.

Cel mai important instrument de sprijin financiar pe care Republica Moldova îl are acum la dispoziţie este Programul Indicativ Multianual, finanţat din Instrumentul de Vecinătate.

Pentru perioada 2021 - 2024, Moldova are alocate prin acest program 260 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile. Finanţarea alocată va fi completată de alte forme de sprijin din programe regionale şi tematice, precum şi de finanţări sub formă de împrumuturi şi garanţii.

Sprijinul financiar european din următorii ani va fi folosit pentru proiecte majore, precum sprijinirea dezvoltării a peste 50.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, modernizarea sistemelor de termoficare din marile oraşe şi modernizarea şcolilor. Banii vor merge, de asemenea, în modernizarea infrastructurii de transport rutier şi conectarea ei la infrastructura rutieră europeană.

Acest nou program multianual, finanţat din Instrumentul de Vecinătate, a fost elaborat înainte ca Moldova să devină stat candidat la Uniunea Europeană. Instrumentul de Vecinătate este, de altfel, un program de sprijin dedicat ţărilor din vecinătatea noastră, dar care nu sunt ţări candidate.

Pentru statele candidate, cum este acum cazul Republicii Moldova, există un alt instrument de sprijin, numit Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA).

Celelalte ţări candidate mai vechi, precum Albania, Serbia şi Turcia, beneficiază deja de acest instrument. Republica Moldova şi Ucraina, ţări recent acceptate ca fiind candidate, nu beneficiază încă de IPA.

Comisia Europeană trebuie acum să facă tranziţia Republicii Moldova de la ţară beneficiară a Instrumentului de Vecinătate la stat beneficiar al Instrumentului de Preaderare, care ar trebui să ofere noi oportunităţi de finanţare.

Pentru a se face , însă, această tranziţie, este necesar să se modifice şi Bugetul multianual 2021 - 2027 care finanţează IPA. Ca atare, va mai trece ceva timp până când Republica Moldova va avea acces la Instrumentul de Preaderare.

Tocmai de aceea este important ca, în tot acest timp, Republica Moldova să atragă toţi banii europeni care i-au fost alocaţi din perioada când nu era ţară candidată.

Aderarea la Uniunea Europeană este un proces de durată, nu se va face de pe azi pe mâine. De aceea, prioritar este ca Moldova să atragă toţi banii pe care îi are deja la dispoziţie de la Uniunea Europeană, fiindcă inevitabil va ajunge să primească şi fonduri de preaderare.

Perioada de preaderare va duce la creşterea calităţii vieţii oamenilor din Republica Moldova

Moldova nu va intra nepregătită în Uniunea Europeană, la fel cum nici România nu a intrat nepregătită în UE.

Vom asista la o creştere economică a Republicii Moldova în următorii ani dinainte de aderare, la fel cum s-a întâmplat şi în cazul României înainte de aderare. Iar fondurile europene vor juca un rol central în această dezvoltare.

Este util, astfel, să vedem cum a evoluat economia ţării noastre în anii de preaderare pentru a ne face o idee despre ce se va întâmpla peste Prut în următorii ani.

Astfel, în 1999, când a fost luată decizia de a începe negocierile de aderare, România avea un sold de investiţii străine directe, echivalent în euro, de aproximativ 5,3 miliarde de euro. La 31 decembrie 2006, cu o zi înainte de aderarea la UE, România avea un sold de investiţii străine directe de 34,5 miliarde de euro. Aceasta este o creştere de 6,5 ori în doar şapte ani. La 31 decembrie 2020, soldul investiţiilor directe era de 90 de miliarde de euro. Şomajul în România a scăzut de la 11,8% în 1999 la 5,2% în 2006.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Cum o “ajuta” = o umfla cu credit!

    s c cret 

    Încă o piata de desfacere, mana de lucru ieftină și ceva resurse naturale de exportat în U.E. și desigur credite acordate cu dobanzi de neimaginat in vest.

    1. Foarte bine punctat! Romania dintr-o tara independenta, a ajuns o colonie, fara resurse, o tara de desfacere fara industrie, care traieste pe datorie. Toate acestea facute de conducatori slugarnici, dar si din vina poporului care i-a votat.

      Distractia va incepe cand nu o sa ne mai putem imprumuta. 

APA NOVA
hidroelectrica.ro
aages.ro
fedbet.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

19 Apr. 2024
Euro (EUR)Euro4.9764
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6687
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1404
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8125
Gram de aur (XAU)Gram de aur357.7647

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
domeniileostrov.ro
edevize.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
everythinghr.live
hipo.ro
32.aicps.ro
roenergy.eu
AIESEC
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb